Au adus alegerile locale schimbarea in Arad?

alegeri locale 2016 jimm

Alegerile electorale sunt ca albinele: ne enervează, ne pot răni fizic, dar fără ele sistemul în care trăim s-ar prăbuși. Despre alegerile locale din Arad se pot spune câteva lucruri, dar ce s-a schimbat cu adevărat este un singur lucru: arădenii au ales în persoana lui Marin Lupaș un consilier local independent pentru prima dată în istoria democratică modernă a municipiului. Cam atât despre schimbare, pentru că restul rămâne ca înainte. De fapt, scenariul din 2012 s-a repetat în multe aspecte:

Continue reading “Au adus alegerile locale schimbarea in Arad?”

USL la 2 ani

Ieri s-au împlinit 2 ani de când s-a semnat oficial colaborarea între 3 forțe politice cu istorie diferită și convingeri diferite: PSD, PNL și PC. Astfel s-a realizat ceea ce mulți analiști nu credeau că se va întâmpla în politica românească atât de dezbinată și de împărțită de atâtea interese: Uniunea Social Liberală. Continue reading “USL la 2 ani”

1 decembrie cu Palestina la ONU

Cu toate că nu am urmărit așa intens ca procesul electoral intern, faptul de a fi petrecut o perioadă de timp în Marea Britanie își spune cuvântul în materie de Orient Mijlociu; tema Israel-Palestina este dezbătută în fiecare jurnal de știri, în fiecare zi. Iată că, pe lângă faptul că astăzi România își serbează pre-ziua Zilei Naționale, o știre s-a evidențiat în peisajul mediatic autohton: Palestina a obținut statutul de observator la ONU. Continue reading “1 decembrie cu Palestina la ONU”

Obama, Romney, si caracterele

Am urmărit dezbaterile privind viitorul Președinte al SUA încă din 2008 când Bush a făcut aproape imposibilă pierderea cursei spre Casa Albă de către democrații lui Obama. Acum, în 2011 și 2012 am urmărit parcursul lui Mitt Romney de la un simplu candidat în mijlocul unor republicani de toate felurile, la prezidențiabil în luptă cu Obama pentru voturile americanilor. Continue reading “Obama, Romney, si caracterele”

Nu ma trata ca pe o cifra. Despre COMUNITATE

Am început periplul prin birocrația locală acum o săptămână. Chiar dacă sunt destui catalizatori ai schimbării în Arad, așa-zisul ”sistem” este încă închistat în a trata totul aritmetic, informatic, dezumanizat. De la prima ștampilă, ești transformat din cetățeanul Mihnea Iuga în 62484/8.10.2012. Nicio aplecare către a rezolva doleanța persoanei din spatele cifrei. Poate pentru că birocrația are de-a face în general cu foarte mulți oameni și nu le rezistă decât împărțindu-i în numere reci. Continue reading “Nu ma trata ca pe o cifra. Despre COMUNITATE”

Mircea Badea fata-n-fata cu UE

La ideea unui cititor al Jurnalului Național, prezentatorul În gura presei ar putea începe să citească, să opineze și asupra publicațiilor cotidiene străine. Astfel, Mircea Badea ar fi singurul care ar face o revistă a presei europene.

Inițiativa ar fi una de bun augur, având în vedere agenda publică românească dictată doar din câteva puncte de emisie, tot mai întortocheate. Mai mult, luând în considerare notorietatea prezentatorului Antenei3, schimbarea de prezentare a realității cotidiene ar putea aduce un nou suflu în presa din România. Astfel, jurnaliștii români ar putea acorda atenție și unor subiecte de actualitate în celelalte state membre ale Uniunii, nu numai Elodiilor, Diaconeștilor și Simaurilor din spațiul mioritic.

Catalizatori

Am început procesul de interesare a mai mulți cetățeni din jurul meu. Cum scriam în „Administrația noastră”, urmez sfatul unui grup de activiști civici, și implic cât mai multe persoane într-un act concret de responsabilizare democratică locală. Nepompos, asta înseamnă că încerc să conving prieteni, amici și cunoscuți din Arad, să solicite municipalității eliberareea unor documente de interes public. Continue reading “Catalizatori”

Administratia noastra

Într-un fel am înțeles cum curge râul politicii în România: declarații fără fond, a căror mize sunt cuprinse între „ăialalți sunt mai răi” și „noi trebuie să guvernăm”. Recenziile de genul celei făcute duminică, sau celei de ieri, au rolul de studiu de caz pentru pasionații de comunicare (politică). În rest, implicațiile asupra cetățenilor, deși există foarte concret (ex: TVA 19 -> 24%), nu prea sunt de clintit; indiferent de cine ar fi acolo. Nu acum, nu în condițiile actuale. Continue reading “Administratia noastra”

Activisti: cu Democratia inainte

Cu Dumnezo înainte” pare să fie sentimentul în care se regăsesc mulți români după decizia CCR de invalidare a voturilor, și nu cel de niște cetățeni revoltați, așa cum încearcă Mircea Badea să ne îndemne să ne portretizăm dacă ne considerăm oameni.

Într-un fel, mă bucură că am aflat cu toții că VOTUL, acea formă de exprimare supremă într-o democrație de tip occidental, nu este respectat de ”Stat”. Pentru că am aflat de fapt că în 2007 românii nu au absolvit școala democrației. Odată cu aderarea României la U.E., a părut că va curge laptele economic și mierea democratică. Însă imaginarul nu avea mult să reziste. În 2009 vedeam cum se forța nota. În 2010 la fel. Acum, în miezul lui 2012, părea că lucrurile se vor remedia. Nu. Continue reading “Activisti: cu Democratia inainte”

Romania, Altfel

Negare. Mânie. Negociere. Tristete. Acceptare. Toate stagiile au fost trecute şi iată că la  2 săptămâni de la anunţarea renunţării la candidatura la preşedinţie a lui Radu Duda, s-a aşternut informaţia şi în creierul meu. Motivul renunţării poate părea neclar în faţa susţinătorilor lui, sau din contră, poate părea clar pentru alţii, chiar dacă se încăpăţânează să aplice teorii de ştiinţe politice, planuri şi conspiraţii, care de fapt nu sunt altceva decât presupuneri, căci nu ai de unde să ştii ce este în sulfetul şi mintea unui om. 

 

Desigur că politica a rămas un joc, un joc la nivel înalt, un sport ca oricare altul; unde există partide, goluri (şi ce goluri), meciuri, faulturi, suspendări, transferuri, vânzări, accidentări, blaturi, trădări, alegeri şi niciun arbitru cu adevărat arbitrar. Şi dacă nu ştii să joci, nu te are în vedere niciun selecţioner, şi nici nu te discută mass-media în acest sens.

 

Cum ar fi să vrei să joci tenis,fotbal,baschet dar să fi unicul care joacă după alte reguli decât cele jucate, oricât de corecte în mod obiectiv ar fi ele?

 

Nebunie,nu? Cu asta se confruntă cei care vor să schimbe status-quo-ul, fie el într-un altul mai bun sau mai rău, deşi tot timpul spre “mai rău” se grăbeşte toată lumea mai ceva ca Usain Bolt. Oricât de mult faci ceva înspre mai binele oamenilor, aceştia refuză sau ignoră acţiunea ta. Candidatura lui Radu Duda nu a fost luată în serios de mulţi factori ce ne influenţează direct şi într-o mare măsură. Nici anunţarea retragerii din cursa încă neîncepută oficial nu a fost discutată. Pe Net, o căutare a acestui eveniment te duce ori pe site-ul principelui în mod evident sau pe site-ul Evenimentului Zilei. atât. Mai multe rezultate ai avea dacă ai căuta şuviţa lui Băsescu.

 

Dar nu despre asta este vorba. Faptele (poate prea mult spus) eroice, nu sunt discutate, dezbătute şi rediscutate. Ele se întâmplă. Fără editoriale, fără breaking-news. Şi în cel mai bun caz produc schimbări pozitive. Însă oricine care a încercat să schimbe ceva în bine, folosindu-se pentru asta nu de alţii ci de propria persoană, ştie că într-o Romă, dacă nu te comporţi ca romanii, eşti un nebun, un inadaptat, un idealist..

 

Am divagat..Exemplul personal  al Principelui, fiind în acţiunile sale mai om de stat, promovând şi apărând identitatea cultura şi demnitatea românească, decât orice politician de la inceputul celui De-al Doilea Război Mondial încoace, este ceea ce trebuie ţinut minte din toată experienţa pentru prezidenţiale a domnului Duda; mulţi oameni doresc o schimbare, însă aceasta nu trebuie aşteptată ca venind din partea altora. Sigur că te simţi oarecum singur pe baricade..mai ales acum fără personalitatea unui reprezentant al Casei Regale..chiar dacă e posibil ca 2 străzi depărtare o altă persoană gândeşte la fel. sau poate încă nu ai avut curajul de a te urca pe baricadă. însă ai fi făcut acest lucru dacă aveai un lider de încreder care să te îndrume. Din multitudinea de comentarii, unele excelente, altele demne de ignorat, de pe blogul Principelui doar titlul unuia îmi rămâne în minte “Trebuie să acţionăm” şi cred că dacă reuşim asta, am făcut un mare pas înainte pentru a pune profesionalismul înapoi la locul său, iar etica în drepturile sale.

 

Şi totuşi e nevoie de mai mulţi nebuni pentru a schimba o nebunie mai mare!