Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Cu terasele din centrul Aradului am avut și eu obiecții, dar nu am propus vreodată că ele trebuie închise și în nici un caz că ele trebuie închise ca altcineva sau alte terase să prospere în altă zonă a orașului. În cea mai recentă dezbatere privind propunerea puterii locale (PNL) de a mări noile tarife de pe Strandul Neptun, cea care s-a erijat cumva în edil (vorbind după ce toți înscriși la cuvânt au vorbit și înainte ca inițiatorii proiectului de hotărâre să poată răspunde divaga pe marginea subiectului), consilierul local (PNL) Geanina Pistru a dezvăluit – probabil fără să-și dea seama, ca doamna Kovesi în cazul „nici o coincidență” – intenția ascunsă și anti-concurentiala a administrației locale: „dacă se scoate tariful din zona comercială, terasele de aici se vor închide la aceeaşi oră ca cele de pe centru”. (sursa)

Strandul Neptun Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Lucru bănuit din ziua apariției celor 2 proiecte la transparență. Și chiar mărturisit public de către Călin Costea, unul din comercianții de pe Ștrand. Acesta afirma că „este posibil ca, în acest caz, ţinând cont de proiectele de hotărâre care vizează tarifele la ștrand şi ora de închidere a teraselor‬ de pe centru, să fie vorba de o ‪concurenţă‬ ‪neloială‬, operată chiar prin intermediul ‪administraţiei‬ locale.” Iată că fără să-și dea seama, atât consilierul Pistru cât și Jurnalul Arădean (în nr.7337 , anul XXVII) destănuie practica anti-concurențială a administrației din Arad. Fapt imputabil nu doar democratic, prin petiții sau vot, ci și prin plângere la Consiliul Concurenței. Deoarece Legea concurenţei nr.21/1996, prevede la Art. 8, alin.(1):

Sunt  interzise  orice  acţiuni  sau  inacţiuni  ale  autorităţilor și  instituţiilor administraţiei publice  centrale  ori  locale  și  ale  entităţilor  către  care  acestea  îi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea  libertăţii  comerţului  sau  autonomiei întreprinderilor,  exercitate  cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

 

Lobby versus trafic de influenta

lobby vs trafic de influenta

Înainte ca la București să se declanșeze așa-zisul scandal al super-imunităților, la Arad se aducea deja un deserviciu activității legale de lobby, prin declarațiile făcute de Gheorghe Falca și relatarea media a acestora. Întâmplarea are însă și un personaj mai responsabil în domeniul influențării „din umbră” a deciziilor politice, însă obiecția sa se pare că nu are o relevanță pentru informarea mass-media locală. Continue reading “Lobby versus trafic de influenta”

Grad ridicat de neinformare in Romania (Legea Lobby-ului)

Advocacy or LobbyingSubiectele mediatizate intens în ultima săptămâna au demonstrat, pe lângă pericolul lipsei de dezbatere reală într-un for legislativ (cum este Parlamentul, dar nu numai), natura precară a consumului de informații a cetățenilor, indiferent de nivelul lor de educație și pregătire profesională. Dezavantajul principal rezultant este că anumite reglementări necesare nu vor fi aplicate sau vor fi amânate pentru anii viitori. Iar de pe urma acestora profită doar diversele tabere politice, care se află constat într-o competiție. Cetățenii rămân din nou doar spectatori, chiar dacă au impresia că, cu un share și un like pe facebook, au adus vreun impact rezultatului final din „teren”. Continue reading “Grad ridicat de neinformare in Romania (Legea Lobby-ului)”

Trofeul Calitatii PR in Arad

Despre informare și manipulare am tot scris. Cultura administrativa locală am descusut-o, deși mult de descusut nu a prea fost; lucrurile sunt simple, dacă ai răbdarea necesară să le privești analitic și cu rezerve. Ultimul exemplu vine din lumea PR, la intersecția cu politica. Și nici nu aș devoala subiectul și personajele dacă acestea nu ar face un mare deserviciu activității profesioniștilor în PR, administrație, sau lobby. Continue reading “Trofeul Calitatii PR in Arad”

Lobby nu Lobii

lobby-corect-manta-lobiiCu toate că discuția alăturată este mai veche și face referire la un comunicat al președintelui Tineretului Social Democrat din Arad, scopul articolului este acela de a stabili forma corectă a termenului de lobby , tot mai eronat folosit și scris în prezent.

Așadar, Lobby se scrie astfel și nu lobii , așa cum l-a utilizat Adrian Manta, jurist al Companiei de Apă Arad. Etimologic, cuvântul provine din limba engleză, unde are sensul de hol sau culoar . A început să fie folosit pentru a descrie influențarea legală și transparentă a deciziei publice, ca urmare a faptului că persoanele care interacționau direct cu decidenții, o făceau deseori pe holul sau culoarul instituțiilor și nu în birourile acestor administratori și politicieni, arătând astfel un proces deschis și transparent de influențare a deciziei publice.

Cu Rosia Montana in Parlament

      Făceam referire într-un articol WWMP News despre Roșia Montană, de ce nu înaintează mai repede proiectul minier în favoarea Gabriel Gold Corporation?

      Societatea civilă are zvâcniri, organizate în evenimente tip Hunoriada (detaliat în articolul mai sus menționat), sau acțiuni de genul celor de la GAS (vizionați și mai jos în clip), împotriva exploatării Roșiei Montane de către corporația canadiană. Dar mă îndoiam de efectele reale ale activității de advocacy din jurul ”Salvați Roșia Montană”. Pentru simplul fapt că tragerea la răspundere a politicului de către cetățeni nu are implicații penale sau financiare. Votul acordat împotriva unuia sau altuia îl înlătură pe respectivul de la a mai face ce face. Cu alte cuvinte, împiedici hoțul să mai fure în felul în care fură. Asta nu înseamnă că a fost tras la răspundere pentru ce a făcut sau că nu va mai face asta pe viitor și prin alte modalități.

      Și, în timp ce eu mă întrebam de ce nu reușește să implementeze Corporația cu sediul în Canada proiectul său minier din România, Vlad Dumitraș de la Cotidianul e atent la ce se întâmplă în Parlamentul României. Și parcă răspunde mirării mele: va trece în sesiunea din toamnă.

      Ce? Cum? Gabriel Gold nu stă și se uită la televizor și așteaptă ca ”să se schimbe” ceva în favoarea sa. Activitatea sa de lobby e intensă, atât în comunicarea online și offline, cât și în segmentul de lobby decizional. Astfel, doi parlamentari reușesc să schimbe Legea Minelor din 2003, care împiedica Corporația să înceapă lucrările așa facil (avize, controale și verificări; birocrația are scopul ei dacă e implementată coerent și transparent). Încă din 2009 a intrat în dezbaterea camerei decizionale (Camera Deputaților), iar în septembrie 2011 va intra pe lista de votare.

      Cu majoritatea actuală PDL-UDMR (reprezentanți ai partidelor componente fiind fățiș pentru proiectul lui Gabriel; de menționat, printre alții, Adrian Videanu, Kelemen Hunor), avizele parcă încep să se clatine, proiectul de modificare a Legii din Parlament pare să aibă undă verde, iar Roșia Montană începe să capete o culoare frumos aurie.

      Bon. Merită totuși să fim atenți la Parlament, nu numai să-l hulim, nu-i așa? Activiști Salvați Roșia Montană, vă prezint un nou câmp de luptă.

                                    Go for Parliament! (dho!)