Lobby versus trafic de influenta

lobby vs trafic de influenta

Înainte ca la București să se declanșeze așa-zisul scandal al super-imunităților, la Arad se aducea deja un deserviciu activității legale de lobby, prin declarațiile făcute de Gheorghe Falca și relatarea media a acestora. Întâmplarea are însă și un personaj mai responsabil în domeniul influențării „din umbră” a deciziilor politice, însă obiecția sa se pare că nu are o relevanță pentru informarea mass-media locală.

Sub titlul de „Lobby pentru investitorii japonezi”, Falcă se erijează în presa locală drept lobbist (lucru incompatibil cu funcția de primar pe care o deține în prezent) și acuză parlamentarii arcului guvernamental din colegiile aferente județului Arad că nu fac nimic pentru firmele locale care i-ar fi contactat pentru a le reprezenta interesele la nivel național.

Firma Yazaki doreşte să se extindă. Conform legislaţiei, poate primi ajutor de la stat. Parlamentarii arădeni, însă, nu s-au implicat în a-i oferi sprijin. Documentaţia le-a fost, astfel, respinsă. Parlamentarii au avut ocazia, printr-un banal efort, să fie parte la crearea locurilor de muncă. Nu au reuşit! Nu trebuia să facă nimic, decât să fie alături de o firmă care cere ajutor de stat. – Gheorghe Falca

Doar că în contextul unui sprijin din partea Guvernului, singurele căi acceptate etic și legal sunt cele juridice și birocratice precise, nu pozarea alături de oameni de afaceri sau favoruri de partid. Nu e mare lucru să cauți ce presupune acel ajutor de la stat. O simplă căutare pe internet relevă căile prin care o firmă ar putea obține sprijin financiar pentru extinderea producției. Și nu ar fi un caz singular. Compania Daimler a mai făcut acest pas în județul Alba, iar Leoni a primit răspunsul legal și public de la premierul Ponta chiar în acest sens.

Răspunsul la instigarea la trafic de influență, dacă se poate spune astfel, vine de la parlamentarul Dorel Căprar. Expunerea media însă atrage senzaționalul – Gheorghe Falcă s-a transformat în politruc – și nu fondul problemei. Reprezentantul USL atrage atenționează cum contactarea sa de către Yazaki venise după ce compania epuizase căile legale pentru a primi finanțarea, iar oricum o favorizare pe lângă căile birocratice la o dată precedentă ar fi fost un act iresponsabil și atrăgea după sine acuzația de corupție.

Eu nu fac trafic de influenţă şi Guvernul USL nu răspunde la traficul de influenţă, spre deosebire de alţii care au deţinut puterea înaintea noastră. – Dorel Căprar

Semn de ironie sau nebunie?

Situația despre care vorbește mai mult electoral decât administrativ Gh. Falca, este o consecință directă a politizării cvasi-totale pe care primarul actual al municipiului Arad a implementat-o de când a preluat mandatul de edil în 2004. Oricum, perioada în care Guvernul favoriza o anumită parte din țară, unde avea interese clare politice (de partid) și în care Falcă insistă să țină prizonier Aradul, pare să apună. Prin descentralizare se dorește și disiparea puterii din București către Consilii Județene și Regiune. Ce presupune acel „alături de o firmă” pe care Falcă îl anunță ca un fel de „datorie” al parlamentarilor, doar reprezentantul PDL la Primăria Arad cunoaște. Însă orice ar fi în mintea acestuia, legislația condamnă (la fel de precis ca și cererea de ajutor de la Stat pentru fabrici) traficul de influență.

Când la Palatul Victoria juristul Emil Boc semna actele guvernamentale, la Arad Falcă le prezenta oponenților săi politici și arădenilor că doar prin el se pot aduce finanțări guvernamentale în oraș. De când nu mai se află în relații personale apropiate cu cel care ocupă funcția de premier, logica mantrei politice se fracturează și lasă deschisă calea la doar două alternative: ori se schimbă primarul, ori se schimbă premierul. Iar cum prima opțiune nu îi convine celui care de aproape 10 ani decide ce (nu) se dezvoltă în Arad, acesta depune eforturi pentru a face realitate schimbarea prim-ministrului. Indiferent de ce se întâmplă între timp în Arad.

Leave a Reply