Efectele statistice si reale ale scaderii TVA la alimente

A trecut o lună de la momentul scaderii TVA pentru alimente cu 15%. De atunci, articole apărute în presă încercau să convingă ba că măsura guvernamentală a fost de prisos, ba că unii comercianți onești au scăzut și chiar au mulțumit Guvernului.

taxa TVA

Până la urmă, ceea ce contează este ce experimentăm fiecare. Adică, ce vedem cu ochii noștri. Într-adevăr, pot spune că unele societăți comerciale nu au scăzut prețul, chiar l-au crescut – ex: Euphoria Pub Arad – dar sunt și altele care l-au scăzut – ex: Brutăria Seneville. Ce contează cu adevărat din acest exercițiu, dincolo de cei câțiva bani sau lei scăzuți sau adăugați la preț, este să vedem dacă funcționează cu adevărat, în plan practic, „mâna invizibilă” teoretizată de Adam Smith. Cu alte cuvinte, dacă piața poate reglementa și recompensa pe cei care au scăzut prețul, cum este alimentara ABC din colț, și sancționa pe cei care au păstrat sau mărit prețul, cum este lanțul de supermarket Billa.

Vă rog să verficați la amici sau cunoscuți dacă ei vor boicota un local care nu a scăzut sau chiar a mărit prețurile pe fondul reducerii TVA și dacă au început prin comportamentul lor de consumatori conștienți să recompenseze comerțul sau serviciile oneste cu ei, asta în timp ce politicienii locali spun că nu se simte creșterea economică (pe care au combătut-o de la începtul anului și căreia efectiv i-au aplicat o lovitură crâncenă în 2010) în buzunarul cetățenilor de rând. Până să vedem cum ne afectează economia și buzunarele reducerea TVA la 19% din 2016, cifrele cele mai recente arată că reducerea TVA la alimente are încet efecte pozitive:

● preţurile au scăzut în medie cu 11% – sursa

● consumul de alimente a crescut în primele două săptămâni ale lunii iunie cu 12% faţă de intervalul 18-31 mai 2015 – sursa

● în iunie, au intrat în buget din TVA 5,1 miliarde de lei, faţă de 4,4 miliarde de lei în luna mai – sursa

● la bugetul de stat s-au înregistrat încasări mai mari cu 13,5% faţă de primul semestru al anului trecut (+7,8 mld. lei) – sursa

 

Aparat? Securizat? … Sigur?

buy buy buy - bruxellesAfacerile presupun în mod indiscutabil a întreprinde relații (comerciale) cu cei din comunitatea (cartierul, orașul, județul, regiunea, țara, continentul) în care îți desfășori activitatea. Teme precum taxele, legile, politicile publice te privesc pentru că într-un fel sau altul te afectează, pe tine, pe partenerii sau pe clienții tăi. Ca atare, ai o nevoie principală de a știi dacă zona sau comunitatea  este sigură pentru ca tu să poți derula acele relații (comerciale).

Continue reading

De ce sa ne amintim de TVA redus de la 24% la 19%

Subiectele de pe agenda publică sunt altele decât reducerea TVA de la 24% la 19%, adoptată cu 306 voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere în ședința de ieri a Camerei Deputaților.

TVA 24 la 19 Parlament

Pim-ministrul Victor Ponta (nu „domnul general”) s-a declarat un premier fericit, însă opoziția nu a găsit motive de laudă. Chiar dacă fusese parte din programul electoral pentru care au fost votați în 2012, cei din PNL nu pot aduce în prezent memoria USL pentru că ar reaminti faptul că fuzionarea cu PDL a ucis USL. În schimb, prezintă reducerea TVA ca fiind proprie în programul de guvernare lansat în februarie 2015. O persoană informată sau cu o minimă memorie poate verifica de fapt programul de guvernare 2013 – 2016 al cabinetului Ponta. Imaginea corectă promovată ar trebui să arate astfel:

USL PNL PSD TVA 24 19

Într-adevăr, reprezentanții mediului de afaceri pot justifica reducerea TVA la 20 % în loc de 19% (se calculează relativ ușor 1/5 din sumă), dar problema ar trebui pusă de către aceștia de ce 19% și nu 10% – este ținta tuturor firmelor, IMM-urilor, PFA-urilor ș.a.m.d. ca taxele datorate Statului să fie cât mai mici, nu ca acum când se discută sustenabilitatea reducerii și deficitul bugetar. Comparativ cu restul statelor membre ale UE, echipa de comunicare a premierului furnizează două tabele destul de explicative.

TVA 24 la 19 Uniunea Europeana TVA 24 la 19 Deficituri bugetare

Ca atare, nivelul TVA nu este nici cel mai mic, nici cel mai mare din UE, poziționându-ne din nou în rândul celorlalte state membre. De asemenea, un alt semnal de normalizare este respectarea promisiunilor electorale, guvernul actual sprijinit de Parlament demonstrând că politicienii se și pot ține de (unele) promisiuni.

Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Cu terasele din centrul Aradului am avut și eu obiecții, dar nu am propus vreodată că ele trebuie închise și în nici un caz că ele trebuie închise ca altcineva sau alte terase să prospere în altă zonă a orașului. În cea mai recentă dezbatere privind propunerea puterii locale (PNL) de a mări noile tarife de pe Strandul Neptun, cea care s-a erijat cumva în edil (vorbind după ce toți înscriși la cuvânt au vorbit și înainte ca inițiatorii proiectului de hotărâre să poată răspunde divaga pe marginea subiectului), consilierul local (PNL) Geanina Pistru a dezvăluit – probabil fără să-și dea seama, ca doamna Kovesi în cazul „nici o coincidență” – intenția ascunsă și anti-concurentiala a administrației locale: „dacă se scoate tariful din zona comercială, terasele de aici se vor închide la aceeaşi oră ca cele de pe centru”. (sursa)

Strandul Neptun Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Lucru bănuit din ziua apariției celor 2 proiecte la transparență. Și chiar mărturisit public de către Călin Costea, unul din comercianții de pe Ștrand. Acesta afirma că „este posibil ca, în acest caz, ţinând cont de proiectele de hotărâre care vizează tarifele la ștrand şi ora de închidere a teraselor‬ de pe centru, să fie vorba de o ‪concurenţă‬ ‪neloială‬, operată chiar prin intermediul ‪administraţiei‬ locale.” Iată că fără să-și dea seama, atât consilierul Pistru cât și Jurnalul Arădean (în nr.7337 , anul XXVII) destănuie practica anti-concurențială a administrației din Arad. Fapt imputabil nu doar democratic, prin petiții sau vot, ci și prin plângere la Consiliul Concurenței. Deoarece Legea concurenţei nr.21/1996, prevede la Art. 8, alin.(1):

Sunt  interzise  orice  acţiuni  sau  inacţiuni  ale  autorităţilor și  instituţiilor administraţiei publice  centrale  ori  locale  și  ale  entităţilor  către  care  acestea  îi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea  libertăţii  comerţului  sau  autonomiei întreprinderilor,  exercitate  cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

 

Autostrada tehnologica: Autobahn Arad – Telekom

Autostrăzile au fost și rămân în epoca post-comunistă un lait-motiv al dezvoltării. Dacă înainte de `89 era destul loc pe șosele pentru automobile, odată cu piața de consum a venit și fluxul ridicat de mașini personale care practic au inundat drumurile. Poziția Aradului aproape de graniță nu a favorizat construcția de autostrăzi. Abia de câțiva ani a fost inaugurată o autostradă spre Timișoara, iar cea spre Nădlac se va finaliza cu greu spre sfârșitul verii. Din această vară însă, în Arad avem parte de un altfel de autostradă, dar care semnalizează într-un mod similar gradul de dezvoltare pe care nu cred că și-l imagina cineva prin 1990 că-l vom atinge. Iată că am ajuns să inundăm rețelele de comunicații la fel sau poate mai mult decât o facem pe șosele cu automobilele.

Telekom intră în scenă și răspunde acestei nevoi. Sub numele de Autobahn Arad – Telekom, în trend cu publicul român germanofil dar și potrivit cu noul profil al companiei-mamă, reprezentanții firmei declară că își extind rețeaua de fibră optică în Arad.

Autostrada tehnologica Autobahn Arad - Telekom landscape

Bine, în plan local, se simțea de mult nevoia unui competitor real în fața lui RDS&RCS. Poziția tot mai evidentă de monopol îi elibera calea spre tot felul de artificii comerciale despre care am mai vorbit aici. Iar de când Telekom Romania s-a lansat cu adevărat în spațiul public la sfârșitul toamnei trecute, se pot simți beneficiile unei competiții. Cu tot ce înseamnă asta: prețuri mai accesibile, performanțe mai mari, campanii de marketing mai atractive, serviciu de asistență mai profesionist.

Îmi amintesc când treceam de pe modemul clasic pe cel de fibră optică în urmă cu mulți ani. Ce reușeam într-o săptămână după acel moment nici nu îmi imaginasem. Astăzi, din ce în ce mai multă putere de calcul ne este oferită de calculatoare, iar viteza transferului de date prin Internet este tot mai spectaculoasă – Telekom spune că prin rețeaua lor de fibră optică (dublată prin extinderea din cadrul proiectului de autostradă tehnologică în Arad) ajungi la o viteză de 1 Gbps! În acest fel, comunicațiile de calitate înaltă devin ceva banal, iar în aceeași măsură TV-ul este detronat tot mai vizibil din poziția de mediu principal de difuzare a informațiilor. Mai ales când ai parte și de servicii de televiziune interactivă, cum oferă TelekomTV, și Video on Demand care permite înregistrarea emisiunilor de interes sau primirea de notificări înainte de începerea acestora, vechiul aparat TV prin cablu pare tot mai mult o relicvă.

Personal, faptul de a putea vedea din nou canalele Discovery! – doar câteva dintre cele 128 de canale digitale, între care se mai numără și competițiile NBA (Formula 1, Champions League si Europa League fiind desigur incluse) – este un plus din start față de actuala opțiune pe care o am de la competitor. Să mai poți accesa și 14 canale HD + 62 de canale live de pe laptop, tabletă sau smartphone (via aplicația Telekom TV Web & Mobile) este pur și simplu prea modern pentru România acestor ani, când încă avem 45.4% din populație trăind în mediul rural (Banca Mondială, 2010). Dar așa păreau și autostrăzile acum 25 de ani și iată cum ele se construiesc, chiar și în domeniul tehnologiei comunicațiilor.

Autostrada tehnologica Autobahn Arad - Telekom flyer“Telekom Romania aduce utilizatorilor din Arad o ofertă de soluții și servicii bazată pe performanţă, calitate şi seriozitate, principii de bază care ne ghidează în activitatea noastră. Noua infrastructură pe fibră optică garantează clienților noștri din Arad cele mai mari viteze de Internet fix și posibilitatea de a viziona filme și documentare HD, transmisiuni sportive de la cele mai îndrăgite competiții la o calitate a imaginii de neimaginat până acum” – Andrei Popovici (Director Executiv Procese Clienți)

O veste buna in ultimii 4 ani: scaderea TVA

Reducere TVA la alimente

În 2010, TVA crește cu 5 procente de la 19 la 24%. Pentru toate categoriile de produse. Motivul anunțat public: neconstituționalitatea scăderii pensiilor și criza financiară globală. „Adevărul este că noi toţi, și mai săraci și mai bogaţi, am plătit de atunci şi până astăzi acele şpăgi printr-un TVA mai mare, pe care statul ni l-a luat nouă ca să-ţi dea ţie comisionul ăla de 10%.” – Moise Guran

În 2015, TVA scade de la 24 la 9%. Pentru toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică, după ce în 2013 a fost scăzut TVA la pâine. Motivul anunțat public: competența și echilibrul în administrarea banului public de către Guvernul Ponta. „Nu cred că cineva poate, la modul sincer şi serios, să susţină că acestea nu vor impulsiona economia. Categoric o vor face. Care sunt riscurile? Păi riscurile sunt să rămână statul fără bani… Dar ştiţi ce… poate asta nu e tocmai treaba mea.” – Moise Guran

Analiză se poate face, amănunțit cu efectele preconizate dar și riscurile observabile deja, sau mai simplist, cum preciza prezentatorul TVR mai sus. În săptămânile, dar mai ales pe parcursul verii, vom putea observa în cel mai subiectiv mod, când mergem la cumpărături sau la restaurant, dacă această scădere s-a tradus și în cotidian. Altfel spus, în tradția românească: rămâne să vedem.

Impactul real al cresterii economice din Romania

Economia Romaniei este previzionata a fi in crestere si in 2015, dupa ce anul tocmai finalizat a continuat trendul pozitiv demarat in 2012 de actualul Guvern Ponta. E drept ca specialistii Comisiei Europene nu se asteapta la un boom in tara noastra, insa se pot inregistra surprize placute asa cum exista in Germania. Contractarea PNB cu cateva procente in anul acesta nu este considerata un pas in spate ci o stabilizare a economiei. Ca motive si motoare ale acestei economii sunt mentionate reducerea de taxe pentru profitul reinvestit, contributii sociale mai scazue si taxa pe constructii speciale mica, dar si o relansare a proiectelor co-finantate din fonduri europene.

Romania GDP economie Comisia Europeana 2014 2015

Insa, daca luam (si ar trebui sa luam!) in considerare urmatoarea harta a PNB-urilor din Europa, in care este clar ca orice crestere a economiei ar trebui regasita in venitul per locuitor. Cu alte cuvinte, mult rostite in spatiul public romanesc, degeaba inregistram crestere economica, daca aceasta nu se regaseste in „buzunarul cetatenilor”. Fata de tari unde exista de asemenea crestere economica, poate chiar mai mica decat cele 3% din Romania anului 2014, diferenta „per capita” este drastic mai mica.

Europa GDP Romania GDP per capita

Comisia Europeana este increazatoare totusi si spune ca veniturile sunt asteptate sa creasca cu peste 3% in 2015 si 4% in 2016, probabil ca urmare a cresterilor (reale; amortizate cu inflatia) de salarii anuntate de la publicarea bugetului pe anul in curs. Diferenta fata de tarile din centrul, vestul sau nordul Europei este foarte mare, dar nu imposibil de acoperit. Daca Guvernul este determinat sa faca pasi in aceasta directie, acoperirea prapastiei intra si in responsabilitatea agentilor economici (fie ei SRL, PFA, IMM sau Corporatie). Daca profitabilitatea se cauta doar prin reducerea fortei de munca (vezi cazul Siemens), decalajul fata de ceea ce numim generic Europa, desi facem parte din ea de aproape un deceniu, va fi imposibil de recuperat.

Cum sa cresti popularitatea si utilizarea bonurilor fiscale?

Ideea unei loterii a bonurilor fiscale nu este nouă, dar din decembrie 2014 este un proiect normativ al Guvernului, iar de la începutul lui februarie 2015 devine realitate. Cu alte cuvinte, din aceste zile, consumatorii unor produse sau servicii cu valoare între 1 și 999 lei pot strânge bonurile fiscale care vor intra în competiția organizată de Compania Nationala Loteria Romana S.A. – și care va debuta lunar abia în luna iulie, dar cu o sesiune „ocazională” pe 13 aprilie.

Mecanismul de reducere a evaziunii fiscale gândit de Executiv este simplu: prezentând celor care cumpără până în 1000 lei șansa unui câștig substanțial (până la 1 milion de lei), condiționând acest lucru doar de cererea bonului fiscal la momentul achiziției și înscrierea lui ulterioară într-un registru online, se reușește transformarea cetățenilor într-un fel de inspectori fiscali. În acest context, este o situație de win-win.

Concomitent cu măsura loteriei s-a reasigurat legal faptul că orice consumator „poate să plece din magazin fără să plătească dacă un comerciant refuză să îi dea bon fiscal”, lucru pentru care unii reprezentanți ai mediului de afaceri l-au contestat. Însă dacă societatea comercială, IMM, PFA sau orice altă formă de entitate juridică ce emite bonuri fiscale nu activează în zona neagră sau gri a economiei, nu ar avea nicio reținere în a oferi bonurile oricui dorește – fie pentru loterie, fie pentru propria conștiință cetățenească.

Agentia Nationala pentru Antreprenoriat

În cele mai multe dezbateri privind angajarea tinerilor, fie că vorbim de o inițiativă venită din partea asociațiilor de tineret sau studenți, fie că vorbim de un moment de HR al firmelor, accentul cade pe implicarea tuturor factorilor interesați și impactați de „forța de muncă”. Acest parteneriat, dorit de toți dar nerealizat de nimeni, va fi inclus în misiunea de bază a Agenției Naționale pentru Antreprenoriat. Cel puțin asta susține EurActiv

Dorind să implementeze cât mai optim „programul european destinat integrarii tinerilor pe piata muncii ” – în cadrul căruia se vor oferi prin diverse măsuri 600 milioane de euro – și să soluționeze cât mai optim (1) capacitatea administrativa insuficienta a Serviciului Public de Ocupare (SPO), prevazut a fi principalul furnizor de servicii in cadrul garantiei pentru tineret (2) lipsa unor activitati suficiente de informare destinate tinerilor neinregistrati (NEET), in special al tinerilor rromi, precum și (3) lipsa unei implicari reale a sectorului privat in stagii de ucenicie si stagii de formare profesionala, Guvernul Ponta se pare că dorește ca prin Agenția Națională pentru Antreprenoriat să asigure un parteneriat public-priva funcțional. În îndeplinirea scopului principal – angajarea tinerilor – sunt așteptați să-și aducă aportul patronatele, sindicatele, organizatiile de tineret, liceele, universitățile, angajatorii în general dar și comunitățile locale în ansamblu.

Noua institutie ar urma sa preia gestionarea celor doua componente din viitorul Program Operational Capital Uman destinate tinerilor care nu sunt angajati, nici in educatie sau training (NEET) si va avea rolul de “administrator de gobal grant” pentru aceste linii de finantare care insumeaza peste 600 milioane de euro in urmatorii 7 ani. De asemenea, noua agentie va prelua oficiile teritoriale pentru IMM-uri si Directia de programe din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor si Mediului de afaceri.

Spatiul gol dintre locuri de munca, IMM si Guvern

imm bani guvern

În România hegemonia ideii că doar corporațiile și IMM-urile creează locuri de muncă se bate cap în cap cu speranța românilor că Președintele le va furniza locuri de muncă pe bandă rulantă. În timp ce se dezbat meciuri și mondenități, Guvernul României condus de Victor Ponta anunță că  Statul va acoperi 50% din costurile salariale totale pentru companiile care creează locuri de muncă, acest ajutor de stat putând fi accesat în perioada 2-27 februarie.

Știrea nu este nouă, dar iată cum – în ciuda ideii că interprinderile private reprezintă singurul drum pe care economia poate să crească, inițiativa Guvernului Ponta poate genera aproape 4000 de noi locuri de muncă, conform deputatului arădean, Dorel Căprar.

Granturile alocate de la bugetul de stat pot fi obținute de companiile nou-înfiinţate sau cele în activitate, IMM sau întreprinderi mari. În paralel se derulează schema de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, care are un buget tot de 450 milioane lei. Sunt considerate cheltuieli eligibile costurile salariale înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de locuri de muncă. Condiția este ca locurile de muncă să fie generate direct de un proiect de investiţii, după data primirii acordului pentru finanţare, dar nu mai târziu de 3 ani de la data finalizării investiției. De asemenea, investiția trebuie să genereze cel puțin 10 locuri de muncă dintre care minimum 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi.