Mania diplomelor si Capitala Cult-rurala

Nu e un secret faptul că primarul actual al municipiului Arad, Gheorghe Falca, a fost mână de mână cu actualul președinte al României, Klaus Iohannis, pentru a cere voturi în campanie electorală. Dacă s-a dovedit că fostul primar (al Sibiului) Iohannis are o manie pentru vacanțe, nu pentru chirii la 6 case, el lucrând de fapt puțin peste 60% din zilele lucrătoare în ultimele 9 luni de când și-a început mandatul, iată că Falcă a fost atins de altă manie, mania diplomelor.

falca bognar diploma

Ultimul exemplu îl regăsim în diploma de susținere a orașului Pecs în demersul pentru câștigarea titlului de Capitala Culturala Europeana 2021. Se pare că păcăleala cu Capitala nu se oprește, chiar dacă unii din municipalitate au ridicat semne de suspiciune, iar foaia cu nici o valoare în competiția reală (nu cea din mințile politicienilor) este însușită de Falcă care îi dă o interpretare complet subiectivă.

Politicianul din Arad nu este la prima diplomă însușită. În anul 2013 a simțit nevoia să își procure o diplomă (de la o revistă din Banat), apoi un premiu de la o firmă de PR, și (ca să potolească mania) încă o diplomă de revistă, toate având o interpretare unică: fie valorificau demersurile sale de politician (fără succes, dar cu strategie), fie arătau celorlalți că nu există un oraș mai bine administrat ca Aradul sub mandatul lui. Culmea e că în acești ultimi 10 ani, serviciul public de încălzire centralizată a fost pusă pe butuci și nici măcar un viaduct nu a fost „modernizat”. Iar Capitala Cult-rurală (Copyright – specialarad) este lesne de înțeles cel mai apropiat de realitate titlu pe care ar putea să-l obțină municipiul gospodărit de politicianul mai sus-numit.

Pentru a întregi spectacolul maniei, ignorând realități ca cele ale președintelui Consiliului Județean arestat pentru fapte de corupție, primarul actual a mai participat la o înmânare de diplome. Dacă ar fi fost după el, toate titlurile și distincțiile i s-ar fi cuvenit lui. Dar pregătindu-se de un alt tur de alegeri, cu sau fără mâna lui Iohannis, Falcă a îngăduit altora să beneficieze de o diplomă. Destinatarii nu l-au dezamăgit: „Pentru un asemenea moment, merită să trăieşti!”, a spus, cu lacrimi în ochi, Horvath Tunde, de la Colegiul Naţional Csiki Gergely. Iar ca mania diplomelor să fie completă, iată cum ar fi trebuit să arate de fapt decernarea titlurilor și diplomelor pentru care doamna profesoară mai sus amintită a lăsat liberă o lacrimă.

titluri si distinctii zilele aradului - cetateni de onoare T

 

 

Coruptia si (din) mediul de afaceri: Nicolae Iotcu si judetul Arad

Cazul de coruptie al președintelui Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu (PNL), arată nu degradarea morală la care au ajuns politicienii – așa cum ar crede toată lumea – ci practicile la care recurg cei din mediul de afaceri. Zilele acestea au fost trimiși în judecată fostul „șef” peste administratia locala județeană, Nicolae Ioțcu, directorul executiv al Direcţiei Tehnice Investiţii din cadrul CJA, Adrian Nedelciu, şi administratorul societăţii Medicare Technics SA, Alin Mircea Pătrașcu.

iotcu la dna a&n

Pentru cei care nu sunt la curent, ca și în alte situații, denunțătorii în cazurile de corupție cu care DNA face o adevărată campanie de PR sau „pompează dosare de incriminare” (apud Emil Hurezeau) sunt cei care au dat sau au intermediat mita. Avocatul lui Ioțcu, celebrul Gheorghiță Mateuț, spune că în cazul lui Ioțcu este vorba de denunţul „unei persoane care este, de fapt, colaborator autorizat al procurorului”, fiind astfel o provocare, acesta neregăsindu-se în lista inculpaților de mai sus, anume fostul administrator al județului (anterior fost vicepreședinte al CJA tot din partea PNL), Adrian Drăgan. Sursele din presa locală mai scriu că unele nume vehiculate în dosar vor deveni martori, chiar dacă au făptuit anumite infracțiuni.

Nu vom știi niciodată câți dintre cei care au intermediat sau chiar au acceptat să dea mită, au favorizat astfel cazurile de corupție sau au răspuns solicitării politicienilor cu putere de decizie, așa cum nu vom știi dacă acești afaceriști sunt la rândul lor șantajabili sau chiar angajați în altă parte, cum am văzut că sunt jurnaliști și (poate chiar și) judecători.

Ce cunoaștem însă sunt următoarele

Toată acțiunile demarate de DNA împotriva „clasei politice” se bazează pe acești denunțători și de cele mai multe ori în cooperare cu SRI, care oferă asistență tehnică pentru interceptări, filaje etc. Ca și efect imediat întâlnim (conform lui Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical) „un fenomen în zona publică – de frica DNA-ului, nu mai semnează nimeni nimic, funcţionarii acuzând că din cauza legilor imperfecte pot ajunge în vizorul procurorilor” ceea ce se traduce simplu: nu se cheltuiesc banii publici.

Paralizia apare și în zona privată, observabilă de dincolo de Oceanul Atlantic dar și contrazisă foarte solid de unii oameni de afaceri asupra cărora planează suspiciuni de corupție – vezi Astra Vagoane Arad.

iotcu coruptie falca

În acest timp, politicienii preferă să nege realitatea – „Aradul este un loc pozitiv al României şi aşa trebuie să rămână”, spune Gheorghe Falca (PNL) – sau să puncteze politic. Mediul de afaceri rămâne însă paralizat. Fără funcționari (în adevăratul sens al cuvântului), deprofesionalizarea aparatului birocratic (în sens științific) se accelerează – în ciuda eforturilor de transparentizare a acestui segment din administrația publică; exemplu publicjobs.ro.

Legătura dintre economie și politică, libertate economică și democrație este veche și încă vie. Dacă după mania anticorupție rămânem cu o țară blocată administrativ și economic va fi aportul tuturor: și celor ce aplaudă acțiunile și celor cărora nu le pasă. Pentru că atâta timp cât avem măsuri duble pentru același tip de politicieni (vezi Ioțcu – Falcă), în politica nu se vor implica persoane mai bune cu un cod moral dezvoltat, ci persoane servile.

10 motive pentru care Arad Capitala Verde a Europei e o gluma

Arad Capitala Verde a Europei 2016

Pare o glumă și dacă nu vor fi cheltuiți irosiți bani publici în jurul acestei idei va rămâne o glumă dinspre zona politică. Dar fiind vorba de un act administrativ, putem presupune că bugetul public va înregistra o scurgere de fonduri, pe modelul creat în jurul candidaturii pentru Capitala Culturala Europeana 2021.

Este o provocare pentru Arad, va arăta preocuparea pe care o avem de a trăi într-un mediu sănătos și curat. Candidatura va demonstra că ne-am preocupat în ultimii ani de dezvoltarea sustenabilă prin proiectele pe care le-am promovat în toate sectoarele: de la transport urban și zone verzi, la utilizarea energiilor alternative, tratarea apelor uzate și așa mai departe. –  a declarat Gheorghe Falcă

Într-adevăr anunțul despre vopsirea Aradului într-un oraș verde este o oportunitate

pentru a analiza `la rece`, înaintea lunilor tumultoase ale campaniei electorale din primăvara-vara lui 2016, ultimii 10 ani ai administrației FalcaPNL / PDL. Municipiul Arad este eligibil pentru a participa la competiție, dar șanse de câștig nu sunt, asta fiind clar nu doar din comparația cu celelalte capitale verzi (Stockholm – 2010, Hamburg – 2011, Vitoria-Gasteiz – 2012, Nantes – 2013, Copenhaga – 2014, Bristol – 2015, Ljubljana – 2016, Essen – 2017), ci și din evaluarea acțiunilor administrației din ultimii ani. Competiția se dovedește a fi astfel un bun prilej pentru a reflecta la ce a făcut administratia locala – așa cum se cere în Formular, la punctul „B. Descrierea măsurilor puse în aplicare în ultimii cinci-zece ani.” Mai jos aveți 10 argumente din realitatea ultimilor 10 ani care descalifică municipiul Arad din competiția pentru titlul de Capitala Verde A Europei, oricât de incorect ar încerca administratia să îl vopsească astfel:

1. Falca a distrus 3 stadioane

Vagonul, Strungul, Telekom – până și Digi24 relatează acest aspect – iar abia unul (UTA) se chinuie să-l modernizeze cu scandalurile de înșelăciune aferente.

2. Falca a redus spatiile verzi

ducând o o campanie continuă din 2007 și încă vreadistrugă Parcul Eminescu!

3. Falca a `toaletat` copacii

în așa manieră, încât stârnește aproape în fiecare an dezaprobul cetățenilor și peisagiștilor deopotrivă.

4. Falca a defrisat

28 de arbori de pe malul Mureșului (foto sus), pe care nu i-a mai înlocuit niciodată, cum se afirmase, ci i-a acoperit cu pământ, în speranța că lumea va uita.

5. Falca a inlocuit copacii mari

de pe centru cu niște arbuști decorativi care nu oferă umbră și aerul necesar în timp de caniculă, tradiție reînviată și în 2015.

6. Falca a risipit multi bani

pentru reamenajarea unui parc din jurul Lacului de la Podgoria, care în ciuda promisiunilor, și acum tot are probleme cu mizeria și algele.

7. Falca a distrus CET-ul

astfel încât `performanța` energetică face arădenii să plătească printre cele mai mari prețuri la Gigacalorie din România, iar acum încearcă să înstrăineze compania cu toate responsabilitățile față de cetățeni.

8. Falca a `reformat` transportul local

așa de bine, încât a desființat linii de tramvai (și a introdus autobuze care poluează!) și le-a crescut timpul de parcurgere încât oamenii să prefere alte mijloace de transport, nu atât de eficiente energetic sau ecologic.

9. Falca a promis ani de zile

va îmbunătăți aspectul Parcului Reconcilierii, dar acesta rămâne în paragină, toate demersurile pentru amenajare ajung în impas, iar imaginea lui nu este deloc asemănătoare unui parc, ci mai degrabă unei piețe (ca Piața Avram Iancu de exemplu).

10. Falca nu combate poluarea

pe care o societate comercială ce livrează un serviciu public (din toate evidențele) întreține poluarea cu pulberi de praf în aer, în loc să o combată.

Totuși, de ce „Falcă a făcut …”?

Dincolo de expresia cultivată politic „Falcă a furat, dar a și făcut” (trebuie să facă licitații sau contracte ca să fure, nu?) și faptul că din 2004 și până astăzi, majoritatea politică din Consiliul Local Municipal i-a fost la cherem favorabilă, el având cu alte cuvinte toată puterea la nivel local, prin proiectul votat joia trecută, cel mandatat să pregătească candidatura și să scrie efectiv acel formular este… Falca. Ce credeți, va menționa toate isprăvile de mai sus? Sau va minți?

Efectele statistice si reale ale scaderii TVA la alimente

A trecut o lună de la momentul scaderii TVA pentru alimente cu 15%. De atunci, articole apărute în presă încercau să convingă ba că măsura guvernamentală a fost de prisos, ba că unii comercianți onești au scăzut și chiar au mulțumit Guvernului.

taxa TVA

Până la urmă, ceea ce contează este ce experimentăm fiecare. Adică, ce vedem cu ochii noștri. Într-adevăr, pot spune că unele societăți comerciale nu au scăzut prețul, chiar l-au crescut – ex: Euphoria Pub Arad – dar sunt și altele care l-au scăzut – ex: Brutăria Seneville. Ce contează cu adevărat din acest exercițiu, dincolo de cei câțiva bani sau lei scăzuți sau adăugați la preț, este să vedem dacă funcționează cu adevărat, în plan practic, „mâna invizibilă” teoretizată de Adam Smith. Cu alte cuvinte, dacă piața poate reglementa și recompensa pe cei care au scăzut prețul, cum este alimentara ABC din colț, și sancționa pe cei care au păstrat sau mărit prețul, cum este lanțul de supermarket Billa.

Vă rog să verficați la amici sau cunoscuți dacă ei vor boicota un local care nu a scăzut sau chiar a mărit prețurile pe fondul reducerii TVA și dacă au început prin comportamentul lor de consumatori conștienți să recompenseze comerțul sau serviciile oneste cu ei, asta în timp ce politicienii locali spun că nu se simte creșterea economică (pe care au combătut-o de la începtul anului și căreia efectiv i-au aplicat o lovitură crâncenă în 2010) în buzunarul cetățenilor de rând. Până să vedem cum ne afectează economia și buzunarele reducerea TVA la 19% din 2016, cifrele cele mai recente arată că reducerea TVA la alimente are încet efecte pozitive:

● preţurile au scăzut în medie cu 11% – sursa

● consumul de alimente a crescut în primele două săptămâni ale lunii iunie cu 12% faţă de intervalul 18-31 mai 2015 – sursa

● în iunie, au intrat în buget din TVA 5,1 miliarde de lei, faţă de 4,4 miliarde de lei în luna mai – sursa

● la bugetul de stat s-au înregistrat încasări mai mari cu 13,5% faţă de primul semestru al anului trecut (+7,8 mld. lei) – sursa

 

Aparat? Securizat? … Sigur?

buy buy buy - bruxellesAfacerile presupun în mod indiscutabil a întreprinde relații (comerciale) cu cei din comunitatea (cartierul, orașul, județul, regiunea, țara, continentul) în care îți desfășori activitatea. Teme precum taxele, legile, politicile publice te privesc pentru că într-un fel sau altul te afectează, pe tine, pe partenerii sau pe clienții tăi. Ca atare, ai o nevoie principală de a știi dacă zona sau comunitatea  este sigură pentru ca tu să poți derula acele relații (comerciale).

Continue reading

De ce sa ne amintim de TVA redus de la 24% la 19%

Subiectele de pe agenda publică sunt altele decât reducerea TVA de la 24% la 19%, adoptată cu 306 voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere în ședința de ieri a Camerei Deputaților.

TVA 24 la 19 Parlament

Pim-ministrul Victor Ponta (nu „domnul general”) s-a declarat un premier fericit, însă opoziția nu a găsit motive de laudă. Chiar dacă fusese parte din programul electoral pentru care au fost votați în 2012, cei din PNL nu pot aduce în prezent memoria USL pentru că ar reaminti faptul că fuzionarea cu PDL a ucis USL. În schimb, prezintă reducerea TVA ca fiind proprie în programul de guvernare lansat în februarie 2015. O persoană informată sau cu o minimă memorie poate verifica de fapt programul de guvernare 2013 – 2016 al cabinetului Ponta. Imaginea corectă promovată ar trebui să arate astfel:

USL PNL PSD TVA 24 19

Într-adevăr, reprezentanții mediului de afaceri pot justifica reducerea TVA la 20 % în loc de 19% (se calculează relativ ușor 1/5 din sumă), dar problema ar trebui pusă de către aceștia de ce 19% și nu 10% – este ținta tuturor firmelor, IMM-urilor, PFA-urilor ș.a.m.d. ca taxele datorate Statului să fie cât mai mici, nu ca acum când se discută sustenabilitatea reducerii și deficitul bugetar. Comparativ cu restul statelor membre ale UE, echipa de comunicare a premierului furnizează două tabele destul de explicative.

TVA 24 la 19 Uniunea Europeana TVA 24 la 19 Deficituri bugetare

Ca atare, nivelul TVA nu este nici cel mai mic, nici cel mai mare din UE, poziționându-ne din nou în rândul celorlalte state membre. De asemenea, un alt semnal de normalizare este respectarea promisiunilor electorale, guvernul actual sprijinit de Parlament demonstrând că politicienii se și pot ține de (unele) promisiuni.

Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Cu terasele din centrul Aradului am avut și eu obiecții, dar nu am propus vreodată că ele trebuie închise și în nici un caz că ele trebuie închise ca altcineva sau alte terase să prospere în altă zonă a orașului. În cea mai recentă dezbatere privind propunerea puterii locale (PNL) de a mări noile tarife de pe Strandul Neptun, cea care s-a erijat cumva în edil (vorbind după ce toți înscriși la cuvânt au vorbit și înainte ca inițiatorii proiectului de hotărâre să poată răspunde divaga pe marginea subiectului), consilierul local (PNL) Geanina Pistru a dezvăluit – probabil fără să-și dea seama, ca doamna Kovesi în cazul „nici o coincidență” – intenția ascunsă și anti-concurentiala a administrației locale: „dacă se scoate tariful din zona comercială, terasele de aici se vor închide la aceeaşi oră ca cele de pe centru”. (sursa)

Strandul Neptun Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Lucru bănuit din ziua apariției celor 2 proiecte la transparență. Și chiar mărturisit public de către Călin Costea, unul din comercianții de pe Ștrand. Acesta afirma că „este posibil ca, în acest caz, ţinând cont de proiectele de hotărâre care vizează tarifele la ștrand şi ora de închidere a teraselor‬ de pe centru, să fie vorba de o ‪concurenţă‬ ‪neloială‬, operată chiar prin intermediul ‪administraţiei‬ locale.” Iată că fără să-și dea seama, atât consilierul Pistru cât și Jurnalul Arădean (în nr.7337 , anul XXVII) destănuie practica anti-concurențială a administrației din Arad. Fapt imputabil nu doar democratic, prin petiții sau vot, ci și prin plângere la Consiliul Concurenței. Deoarece Legea concurenţei nr.21/1996, prevede la Art. 8, alin.(1):

Sunt  interzise  orice  acţiuni  sau  inacţiuni  ale  autorităţilor și  instituţiilor administraţiei publice  centrale  ori  locale  și  ale  entităţilor  către  care  acestea  îi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea  libertăţii  comerţului  sau  autonomiei întreprinderilor,  exercitate  cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

 

Autostrada tehnologica: Autobahn Arad – Telekom

Autostrăzile au fost și rămân în epoca post-comunistă un lait-motiv al dezvoltării. Dacă înainte de `89 era destul loc pe șosele pentru automobile, odată cu piața de consum a venit și fluxul ridicat de mașini personale care practic au inundat drumurile. Poziția Aradului aproape de graniță nu a favorizat construcția de autostrăzi. Abia de câțiva ani a fost inaugurată o autostradă spre Timișoara, iar cea spre Nădlac se va finaliza cu greu spre sfârșitul verii. Din această vară însă, în Arad avem parte de un altfel de autostradă, dar care semnalizează într-un mod similar gradul de dezvoltare pe care nu cred că și-l imagina cineva prin 1990 că-l vom atinge. Iată că am ajuns să inundăm rețelele de comunicații la fel sau poate mai mult decât o facem pe șosele cu automobilele.

Telekom intră în scenă și răspunde acestei nevoi. Sub numele de Autobahn Arad – Telekom, în trend cu publicul român germanofil dar și potrivit cu noul profil al companiei-mamă, reprezentanții firmei declară că își extind rețeaua de fibră optică în Arad.

Autostrada tehnologica Autobahn Arad - Telekom landscape

Bine, în plan local, se simțea de mult nevoia unui competitor real în fața lui RDS&RCS. Poziția tot mai evidentă de monopol îi elibera calea spre tot felul de artificii comerciale despre care am mai vorbit aici. Iar de când Telekom Romania s-a lansat cu adevărat în spațiul public la sfârșitul toamnei trecute, se pot simți beneficiile unei competiții. Cu tot ce înseamnă asta: prețuri mai accesibile, performanțe mai mari, campanii de marketing mai atractive, serviciu de asistență mai profesionist.

Îmi amintesc când treceam de pe modemul clasic pe cel de fibră optică în urmă cu mulți ani. Ce reușeam într-o săptămână după acel moment nici nu îmi imaginasem. Astăzi, din ce în ce mai multă putere de calcul ne este oferită de calculatoare, iar viteza transferului de date prin Internet este tot mai spectaculoasă – Telekom spune că prin rețeaua lor de fibră optică (dublată prin extinderea din cadrul proiectului de autostradă tehnologică în Arad) ajungi la o viteză de 1 Gbps! În acest fel, comunicațiile de calitate înaltă devin ceva banal, iar în aceeași măsură TV-ul este detronat tot mai vizibil din poziția de mediu principal de difuzare a informațiilor. Mai ales când ai parte și de servicii de televiziune interactivă, cum oferă TelekomTV, și Video on Demand care permite înregistrarea emisiunilor de interes sau primirea de notificări înainte de începerea acestora, vechiul aparat TV prin cablu pare tot mai mult o relicvă.

Personal, faptul de a putea vedea din nou canalele Discovery! – doar câteva dintre cele 128 de canale digitale, între care se mai numără și competițiile NBA (Formula 1, Champions League si Europa League fiind desigur incluse) – este un plus din start față de actuala opțiune pe care o am de la competitor. Să mai poți accesa și 14 canale HD + 62 de canale live de pe laptop, tabletă sau smartphone (via aplicația Telekom TV Web & Mobile) este pur și simplu prea modern pentru România acestor ani, când încă avem 45.4% din populație trăind în mediul rural (Banca Mondială, 2010). Dar așa păreau și autostrăzile acum 25 de ani și iată cum ele se construiesc, chiar și în domeniul tehnologiei comunicațiilor.

Autostrada tehnologica Autobahn Arad - Telekom flyer“Telekom Romania aduce utilizatorilor din Arad o ofertă de soluții și servicii bazată pe performanţă, calitate şi seriozitate, principii de bază care ne ghidează în activitatea noastră. Noua infrastructură pe fibră optică garantează clienților noștri din Arad cele mai mari viteze de Internet fix și posibilitatea de a viziona filme și documentare HD, transmisiuni sportive de la cele mai îndrăgite competiții la o calitate a imaginii de neimaginat până acum” – Andrei Popovici (Director Executiv Procese Clienți)

O veste buna in ultimii 4 ani: scaderea TVA

Reducere TVA la alimente

În 2010, TVA crește cu 5 procente de la 19 la 24%. Pentru toate categoriile de produse. Motivul anunțat public: neconstituționalitatea scăderii pensiilor și criza financiară globală. „Adevărul este că noi toţi, și mai săraci și mai bogaţi, am plătit de atunci şi până astăzi acele şpăgi printr-un TVA mai mare, pe care statul ni l-a luat nouă ca să-ţi dea ţie comisionul ăla de 10%.” – Moise Guran

În 2015, TVA scade de la 24 la 9%. Pentru toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică, după ce în 2013 a fost scăzut TVA la pâine. Motivul anunțat public: competența și echilibrul în administrarea banului public de către Guvernul Ponta. „Nu cred că cineva poate, la modul sincer şi serios, să susţină că acestea nu vor impulsiona economia. Categoric o vor face. Care sunt riscurile? Păi riscurile sunt să rămână statul fără bani… Dar ştiţi ce… poate asta nu e tocmai treaba mea.” – Moise Guran

Analiză se poate face, amănunțit cu efectele preconizate dar și riscurile observabile deja, sau mai simplist, cum preciza prezentatorul TVR mai sus. În săptămânile, dar mai ales pe parcursul verii, vom putea observa în cel mai subiectiv mod, când mergem la cumpărături sau la restaurant, dacă această scădere s-a tradus și în cotidian. Altfel spus, în tradția românească: rămâne să vedem.

Impactul real al cresterii economice din Romania

Economia Romaniei este previzionata a fi in crestere si in 2015, dupa ce anul tocmai finalizat a continuat trendul pozitiv demarat in 2012 de actualul Guvern Ponta. E drept ca specialistii Comisiei Europene nu se asteapta la un boom in tara noastra, insa se pot inregistra surprize placute asa cum exista in Germania. Contractarea PNB cu cateva procente in anul acesta nu este considerata un pas in spate ci o stabilizare a economiei. Ca motive si motoare ale acestei economii sunt mentionate reducerea de taxe pentru profitul reinvestit, contributii sociale mai scazue si taxa pe constructii speciale mica, dar si o relansare a proiectelor co-finantate din fonduri europene.

Romania GDP economie Comisia Europeana 2014 2015

Insa, daca luam (si ar trebui sa luam!) in considerare urmatoarea harta a PNB-urilor din Europa, in care este clar ca orice crestere a economiei ar trebui regasita in venitul per locuitor. Cu alte cuvinte, mult rostite in spatiul public romanesc, degeaba inregistram crestere economica, daca aceasta nu se regaseste in „buzunarul cetatenilor”. Fata de tari unde exista de asemenea crestere economica, poate chiar mai mica decat cele 3% din Romania anului 2014, diferenta „per capita” este drastic mai mica.

Europa GDP Romania GDP per capita

Comisia Europeana este increazatoare totusi si spune ca veniturile sunt asteptate sa creasca cu peste 3% in 2015 si 4% in 2016, probabil ca urmare a cresterilor (reale; amortizate cu inflatia) de salarii anuntate de la publicarea bugetului pe anul in curs. Diferenta fata de tarile din centrul, vestul sau nordul Europei este foarte mare, dar nu imposibil de acoperit. Daca Guvernul este determinat sa faca pasi in aceasta directie, acoperirea prapastiei intra si in responsabilitatea agentilor economici (fie ei SRL, PFA, IMM sau Corporatie). Daca profitabilitatea se cauta doar prin reducerea fortei de munca (vezi cazul Siemens), decalajul fata de ceea ce numim generic Europa, desi facem parte din ea de aproape un deceniu, va fi imposibil de recuperat.