Cultura democratica in Arad

Cultura democratica este prezentă în Arad precum industria română în „O scrisoare pierdută” – admirabilă, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Pacaleala cu capitala a durat aproape 3 ani, timp în care cultura democratică nu s-a dezvoltat, ci poate chiar a involuat. Candidatura municipiului Arad în competiția pentru Capitală Culturală Europeană 2021 este un bun studiu de caz în acest sens. Nereușita a fost comentată în diverse feluri. Dar „eșecul anunțat”, „problemele de conținut” și „șahul cultural” cu care diverse persoane publice locale au ales să descrie necalificarea printre orașele finaliste la titlul mai sus menționat, ocolesc o perspectivă importantă, cea democratică. Nu mă refer aici la elementul de participare a comunității la dosarul de candidatură, deși acest lucru a cântărit destul de mult printre criteriile juriului. Vreau să subliniez un aspect ce ține mai mult de dinamica democratică.

falca lazurca glad stand arad 2021

Poate părea ciudat, dar orice proiect ce implică angajamente pe un termen mai lung decât un mandat local, are nevoie de aportul marii majorități a comunității sau a cât mai multor forțe politice. Acest principiu ar trebui aplicat atât în ceea ce privește creditele contractate de administrația locală (vezi noul împrumut BERD + mai vechiul BERD – canalizare) cât și înstrăinarea / modificarea unor bunuri de patrimoniu arhitectural (vezi Piața Avram Iancu – Piramida). În mod total nesurprinzător, acest lucru nu se respectă în Arad. Dinamica democratică se reduce de cele mai multe ori la fotografia de mai sus, de la dreapta la stânga: primarul actual Falcă dă direcții verbale și gesticulează, consilierul local Varga ascultă în gol și își freacă palmele, iar idee-ologul Lazurca se gândește la afacerile `cu cultura` ignorându-i pe colegii săi de partid.

Dincolo de o reprezentare fotografică, asistăm lunar la abuzuri în funcție. Cel mai recent exemplu este cel prin care Falca a forțat adoptarea acelui proiect de hotărâre ce privește angajamentul politic pentru investiții în cultura și patrimoniul cultural local. Cu ceilalți consilieri complici, iar presa fascinată de aceste manevre dictatoriale (nu este prima și nici ultima dată – vezi septembrie 2014), uitând că președintele PNL Arad este de fapt un invitat la lucrările Consiliului Local prin prisma funcției de primar, nu șeful, nici măcar președintele acestuia. Însă amenințările vocale însoțite de acuzații nefondate legal sau moral, reprezintă o tehnică la care unul dintre baronii PDL aflați încă pe funcție, Ghe. Falcă, a mai recurs în trecut. Fie că a fost vorba de angajamentul menționat mai sus, Piramida din spatele Teatrului (ideea prezentată public încă din anul 2005!) sau de tarifele pe 2015 de pe Ștrandul „Neptun”.

De ce este „Capitala Culturală” altfel?

Pentru că în lipsa unui mandat specific de la cetățeni sau a unui mecanism de exprimare directă (ex: referendum), cele 115 milioane de euro sau lei pe care administrația locală se angajează să le cheltuiască într-o direcție este nedemocratic. Mai mult decât atât, acest aspect – al culturii și investițiilor în cultură – nu a fost prezent în nici unul dintre ofertele sau programele politice cu care candidații la Primărie sau Consiliul Local s-au prezentat în fața electoratului. **Încălcarea mandatului primit este sancționabil. Cu un argument similar, dar mai puțin evident, Crin Antonescu anunța decizia PNL de a ieși din Uniunea Social-Liberală. Chiar dacă, vedem că programul politic cu care reprezentanții USL au fost aleși în Parlament a fost respectat în marea lui parte; sigur, în domeniul independenței justiției acest aspect nu a fost dus la bun sfârșit, dar la momentul ales de Antonescu, justiția era în parte sub acaparajul Președinței și nu în totalitate a Guvernului, iar revizuirea Constituției a reprezentat domeniul al cărei comisii din Parlament, fostul președinte al lilberalilor a prezidat-o.**

cultura democratica arad palatul cultural

Revenind la Arad, în campania electorală din 2012

discuțiile se duceau (de către opoziția USL) în jurul lipsei de viziune la CET și a investițiilor într-o canalizare cu erori, în timp ce Falcă (MCL = PDL + PER) răspundea acestor acuzații cu ideea că Aradul este „în mișcare” și mai ales „în față”. Într-adevăr, promisiunea electorală am văzut-o îndeplinită în 2015, când Aradul a fost în față la creșterea taxelor și impozitelor, dar și printre primii la prețul Gigacaloriei.

Însă promisiunea electorală privind cultura a lipsit cu desăvârșire. Contrar a ceea ce crede consilierul Ionel Ciupe (ALDE), Ghe. Falcă (PNL) nu va deconta electoral eșecul candidaturii pentru Capitala Culturală Europeană pentru că nu a apărut nicăieri cerând voturi pentru acest proiect. În scrisoarea sa către arădeni, trimisă la finalul campaniei electorale începută în 11 mai 2012, Falcă nu menționa nici măcar o singură dată cuvântul cultura. În cel mai optimist caz, ar fi fost ideea lui Cătălin Lazurca, fratele mai cultivatului ambasador al României la Chișinău, care însă s-a remarcat după alegeri prin afaceri imobiliare „cu cultura”, scandaluri publice și risipa unor bani publici pentru un eveniment al cărui amfitrion s-a erijat.

Încă din aprilie, imagologii (pentru că de ideologi nu putem vorbi în această experiență politică) primarului actual vorbeau despre „a alege inteligent” și distribuiau citate din biblie. Ideea lor centrală rămânea în Arad s-a făcut treabă

Marile proiecte de reabilitare ale unor întregi cartiere (canalizare, asfaltare), modernizarea liniilor de tramvai, refacerea podului Traian etc. au fost primite de majoritatea arădenilor cu răbdare. Aceştia au înţeles să treacă peste deranjul temporar, ştiind că oraşul nu se poate moderniza şi dezvolta fără un efort major şi fără a privi cu îngăduinţă disconfortul creat de şantierele deschise pe strada lor, în drumul lor spre muncă sau al copiilor spre şcoală. Dar astăzi putem spune: Aradul este în faţă!

Nimic concret despre viitor.

În continuarea propagandei „a furat, dar a și facut”, nu a menționat nici un proiect curajos, pentru că unii oameni s-ar fi putut răzgândi la votul care se apropia vertiginos. A preferat și încă preferă să anunțe idei mărețe în lunile și anii după alegeri sau cu mult înaintea alegerilor, iar în campania electorală să se laude cu niște realizări inventate. Sau poate doar a preluat tactica modelelor de la Miss World, care la întrebări concrete și cu tentă serioasă (ex: ce îți doreși să faci după ce câștigi acest titlu?) răspund vag și într-o manieră în care să nu supere pe nimeni (ex: pace mondială; să fie bine ca să nu fie rău). Dar când Elena Udrea coordona, cu informarea președintelui de atunci, Traian Băsescu, re-branduirea PDL, pe care la Arad nu Falcă și-a asumat-o, ci socrul său Seculici, ce îi mai rămânea să decidă el singur?

Această candidatură la Capitală Culturală Europeană nu s-a regăsit, așadar, în programul politic pentru care Gheorghe Falcă și cei din jurul său (astăzi incompatibili, în conflict de interese, unii chiar audiați la DNA, investigați pentru spălare de bani, evaziune fiscală, sau acte de corupție) au primit voturi de la arădeni (21,3% din totalul celor cu drept de vot). Ca atare, nu exista nici un fel de constrângere electorală pentru ca acest deziderat să fie dus la îndeplinire. Din atitudinile manifestate, consider că această candidatură a fost mai mult folosită ca o preocupare pentru electoratul pierdut din 2008 până în 2012 de neo-liberalul Falcă și o tehnică de blocaj pe agenda publica în ceea ce privește temele mari care contează pentru cetățenii care s-au prezentat la vot și au votat pentru alte formațiuni politice (22,5% din totalul celor cu drept de vot) – impozitele, drumurile, canalizarea, serviciile publice, cum este termoficarea, deșeurile sau transportul public.

Subliniez: este caracteristic pentru politicianul Falcă să nu-și asume nimic problematic. În goana sa după voturi (în continuă scădere din 2008), anunță „viziuni” și „proiecte” doar după ce este ales, sau – altfel spus, mai colocvial – se vede cu boii în căruță. Pe de-o parte caută să mai câștige simpatii, iar pe de-altă parte, dacă eșuează poate spune că nu pentru asta l-au trimis arădenii în Primaria Arad. În această trăsătură trebuie înțeleasă și agitația sa constantă pentru a găsi vinovați pentru propriile eșecuri. Asemeni unui elev care a fost prins cu lecția neînvățată și tema incompletă, dă vina pe oricine altcineva; în ultima lună a vociferat că Guvernul este obligat să rezolve problema datoriilor de la CET, societate aflată în subordinea Consiliului Local care este controlat politic de el și PNL Arad. Chiar dacă jurizarea s-ar putea relua și poate municipiul Arad ar lua locul altui oraș între finaliști, cultura democratică s-a mai deteriorat puțin și nu există semne că ar putea să asistăm la contrariul prea curând.

Toti impreuna

le bron james

Nu mă luați în seamă, eu doar citesc.* Și țin minte. Istoria e lungă, dar ne place să resetăm totul, să dăm un nou început din când în când. Un exemplu la îndemână: anul (Domnului, A.D.) 2015 este de fapt anul mozaic (Anno Mundi, A.M.) 5776. Am să încerc să scurtez istoria pe cale să se scrie în jurul nevoii de schimbare clamată de manifestațiile din stradă. Eu nu cred că este pe cale să se manifeste. Incendiul tragic din Colectiv încă mai face victime, chiar și în zilele acestea, însă jocurile politice și mersul „și-așa” al lucrurilor din România nu s-au schimbat de fel. Formarea unui nou Guvern este principalul subiect pe agenda publică. Am început această postare înainte de evenimentele oribile din Paris. La o zi după, agenda publică autohtonă a revenit la guvernare, mai exact la Guvernul Cioloș. Ce este de reținut în această perioadă?

Continue reading

Presedintele de 1%

Codul Fiscal a fost promulgat la începutul săptămânii după ce acesta a fost revotat. Urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, iar efectele sale să fie simțite după 1 ianuarie 2016. După ce mai fusese votat la începutul verii, proiectul de lege a fost retrimis în Parlament de către președintele actual, Klaus Iohannis. Într-o conferință de presă, acesta a declarat că „în Parlament o astfel de dezbatere nu avusese loc. În societatea civilă s-a dezbătut foarte puţin. Am considerat că nu este bine şi este nevoie de o dezbatere mai amplă. Acest lucru s-a şi întâmplat, după retrimitere. Bine ar fi fost să fi avut loc şi înainte”

iohannis mana stop 2014 b&w

Din păcate pentru președintele în funcție, o dezbatere avusese loc. Poate a ratat-o, cine știe, n-a avut timp să citească presa în concediu? Poate pentru că toată lumea a fost în mare parte de acord, președintele țării nu a putut observa vreo ceartă semnificativă; e ușor de înțeles de ce fostul primar Iohannis percepe cearta ca „dezbatere reală” – așa sunt primarii în România, avem caz elocvent la Arad. Dar în retorica formulată de redactorul-șef de la Ziarul Financiar, când „ani de zile toţi antreprenorii, fiscaliştii, analiştii, Consiliul Investitorilor Străini, AmCham au reclamat pe toate vocile că taxele sunt mari în România”, la ce dezbatere (în contradictoriu) te-ai fi așteptat?*

În aceeași conferință de luni, lui Iohannis „prea multe măsuri de relaxare fiscală (m)i s-au părut nepotrivite”. Vocile care nu fuseseră auzite – conform cu declarația de pe facebook – erau de fapt cele ale austerității, trezite doar după ce fusese votat de Parlament în proporție majoritară, în glasul lui Mugur Isărescu. Acesta a avut parte de reacții negative, tocmai de la Moise Guran. Poate că electoral, acțiunea de respingere a relaxării fiscale l-a costat în topul încrederii 10%, dar fiecare dintre noi putem să-l identificăm pe Iohannis cu acel 1%, procentul cu care nu s-a micșorat TVA, și pe marginea căuria am avut parte de un circ politic canicular, cu cel puțin 3 invitații la negocieri – de la UNPR, de la PNL și de la PSD.

Aaa, și ar mai fi cei 0.5 lei care trebuie plătiți în continuare la litrul de combustibil (supra-acciza). În rest, companiile din agrobusiness spun că rata de creștere a consumului (23% în iulie) se regăsește și în rata de creștere a afacerilor, ca urmare a scăderii TVA la alimente. Iar Iohannis încă așteaptă demisia lui Ponta „la un moment dat”.

*PNL fusese vocal, dar propunerea de 19% a fost repede asumată de cei din coaliția de guvernare, deoarece procentul fusese inclus în programul de guvernare, așa cum am mai arătat.

 

Mania diplomelor si Capitala Cult-rurala

Nu e un secret faptul că primarul actual al municipiului Arad, Gheorghe Falca, a fost mână de mână cu actualul președinte al României, Klaus Iohannis, pentru a cere voturi în campanie electorală. Dacă s-a dovedit că fostul primar (al Sibiului) Iohannis are o manie pentru vacanțe, nu pentru chirii la 6 case, el lucrând de fapt puțin peste 60% din zilele lucrătoare în ultimele 9 luni de când și-a început mandatul, iată că Falcă a fost atins de altă manie, mania diplomelor.

falca bognar diploma

Ultimul exemplu îl regăsim în diploma de susținere a orașului Pecs în demersul pentru câștigarea titlului de Capitala Culturala Europeana 2021. Se pare că păcăleala cu Capitala nu se oprește, chiar dacă unii din municipalitate au ridicat semne de suspiciune, iar foaia cu nici o valoare în competiția reală (nu cea din mințile politicienilor) este însușită de Falcă care îi dă o interpretare complet subiectivă.

Politicianul din Arad nu este la prima diplomă însușită. În anul 2013 a simțit nevoia să își procure o diplomă (de la o revistă din Banat), apoi un premiu de la o firmă de PR, și (ca să potolească mania) încă o diplomă de revistă, toate având o interpretare unică: fie valorificau demersurile sale de politician (fără succes, dar cu strategie), fie arătau celorlalți că nu există un oraș mai bine administrat ca Aradul sub mandatul lui. Culmea e că în acești ultimi 10 ani, serviciul public de încălzire centralizată a fost pusă pe butuci și nici măcar un viaduct nu a fost „modernizat”. Iar Capitala Cult-rurală (Copyright – specialarad) este lesne de înțeles cel mai apropiat de realitate titlu pe care ar putea să-l obțină municipiul gospodărit de politicianul mai sus-numit.

Pentru a întregi spectacolul maniei, ignorând realități ca cele ale președintelui Consiliului Județean arestat pentru fapte de corupție, primarul actual a mai participat la o înmânare de diplome. Dacă ar fi fost după el, toate titlurile și distincțiile i s-ar fi cuvenit lui. Dar pregătindu-se de un alt tur de alegeri, cu sau fără mâna lui Iohannis, Falcă a îngăduit altora să beneficieze de o diplomă. Destinatarii nu l-au dezamăgit: „Pentru un asemenea moment, merită să trăieşti!”, a spus, cu lacrimi în ochi, Horvath Tunde, de la Colegiul Naţional Csiki Gergely. Iar ca mania diplomelor să fie completă, iată cum ar fi trebuit să arate de fapt decernarea titlurilor și diplomelor pentru care doamna profesoară mai sus amintită a lăsat liberă o lacrimă.

titluri si distinctii zilele aradului - cetateni de onoare T

 

 

Coruptia si (din) mediul de afaceri: Nicolae Iotcu si judetul Arad

Cazul de coruptie al președintelui Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu (PNL), arată nu degradarea morală la care au ajuns politicienii – așa cum ar crede toată lumea – ci practicile la care recurg cei din mediul de afaceri. Zilele acestea au fost trimiși în judecată fostul „șef” peste administratia locala județeană, Nicolae Ioțcu, directorul executiv al Direcţiei Tehnice Investiţii din cadrul CJA, Adrian Nedelciu, şi administratorul societăţii Medicare Technics SA, Alin Mircea Pătrașcu.

iotcu la dna a&n

Pentru cei care nu sunt la curent, ca și în alte situații, denunțătorii în cazurile de corupție cu care DNA face o adevărată campanie de PR sau „pompează dosare de incriminare” (apud Emil Hurezeau) sunt cei care au dat sau au intermediat mita. Avocatul lui Ioțcu, celebrul Gheorghiță Mateuț, spune că în cazul lui Ioțcu este vorba de denunţul „unei persoane care este, de fapt, colaborator autorizat al procurorului”, fiind astfel o provocare, acesta neregăsindu-se în lista inculpaților de mai sus, anume fostul administrator al județului (anterior fost vicepreședinte al CJA tot din partea PNL), Adrian Drăgan. Sursele din presa locală mai scriu că unele nume vehiculate în dosar vor deveni martori, chiar dacă au făptuit anumite infracțiuni.

Nu vom știi niciodată câți dintre cei care au intermediat sau chiar au acceptat să dea mită, au favorizat astfel cazurile de corupție sau au răspuns solicitării politicienilor cu putere de decizie, așa cum nu vom știi dacă acești afaceriști sunt la rândul lor șantajabili sau chiar angajați în altă parte, cum am văzut că sunt jurnaliști și (poate chiar și) judecători.

Ce cunoaștem însă sunt următoarele

Toată acțiunile demarate de DNA împotriva „clasei politice” se bazează pe acești denunțători și de cele mai multe ori în cooperare cu SRI, care oferă asistență tehnică pentru interceptări, filaje etc. Ca și efect imediat întâlnim (conform lui Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical) „un fenomen în zona publică – de frica DNA-ului, nu mai semnează nimeni nimic, funcţionarii acuzând că din cauza legilor imperfecte pot ajunge în vizorul procurorilor” ceea ce se traduce simplu: nu se cheltuiesc banii publici.

Paralizia apare și în zona privată, observabilă de dincolo de Oceanul Atlantic dar și contrazisă foarte solid de unii oameni de afaceri asupra cărora planează suspiciuni de corupție – vezi Astra Vagoane Arad.

iotcu coruptie falca

În acest timp, politicienii preferă să nege realitatea – „Aradul este un loc pozitiv al României şi aşa trebuie să rămână”, spune Gheorghe Falca (PNL) – sau să puncteze politic. Mediul de afaceri rămâne însă paralizat. Fără funcționari (în adevăratul sens al cuvântului), deprofesionalizarea aparatului birocratic (în sens științific) se accelerează – în ciuda eforturilor de transparentizare a acestui segment din administrația publică; exemplu publicjobs.ro.

Legătura dintre economie și politică, libertate economică și democrație este veche și încă vie. Dacă după mania anticorupție rămânem cu o țară blocată administrativ și economic va fi aportul tuturor: și celor ce aplaudă acțiunile și celor cărora nu le pasă. Pentru că atâta timp cât avem măsuri duble pentru același tip de politicieni (vezi Ioțcu – Falcă), în politica nu se vor implica persoane mai bune cu un cod moral dezvoltat, ci persoane servile.

10 motive pentru care Arad Capitala Verde a Europei e o gluma

Arad Capitala Verde a Europei 2016

Pare o glumă și dacă nu vor fi cheltuiți irosiți bani publici în jurul acestei idei va rămâne o glumă dinspre zona politică. Dar fiind vorba de un act administrativ, putem presupune că bugetul public va înregistra o scurgere de fonduri, pe modelul creat în jurul candidaturii pentru Capitala Culturala Europeana 2021.

Este o provocare pentru Arad, va arăta preocuparea pe care o avem de a trăi într-un mediu sănătos și curat. Candidatura va demonstra că ne-am preocupat în ultimii ani de dezvoltarea sustenabilă prin proiectele pe care le-am promovat în toate sectoarele: de la transport urban și zone verzi, la utilizarea energiilor alternative, tratarea apelor uzate și așa mai departe. –  a declarat Gheorghe Falcă

Într-adevăr anunțul despre vopsirea Aradului într-un oraș verde este o oportunitate

pentru a analiza `la rece`, înaintea lunilor tumultoase ale campaniei electorale din primăvara-vara lui 2016, ultimii 10 ani ai administrației FalcaPNL / PDL. Municipiul Arad este eligibil pentru a participa la competiție, dar șanse de câștig nu sunt, asta fiind clar nu doar din comparația cu celelalte capitale verzi (Stockholm – 2010, Hamburg – 2011, Vitoria-Gasteiz – 2012, Nantes – 2013, Copenhaga – 2014, Bristol – 2015, Ljubljana – 2016, Essen – 2017), ci și din evaluarea acțiunilor administrației din ultimii ani. Competiția se dovedește a fi astfel un bun prilej pentru a reflecta la ce a făcut administratia locala – așa cum se cere în Formular, la punctul „B. Descrierea măsurilor puse în aplicare în ultimii cinci-zece ani.” Mai jos aveți 10 argumente din realitatea ultimilor 10 ani care descalifică municipiul Arad din competiția pentru titlul de Capitala Verde A Europei, oricât de incorect ar încerca administratia să îl vopsească astfel:

1. Falca a distrus 3 stadioane

Vagonul, Strungul, Telekom – până și Digi24 relatează acest aspect – iar abia unul (UTA) se chinuie să-l modernizeze cu scandalurile de înșelăciune aferente.

2. Falca a redus spatiile verzi

ducând o o campanie continuă din 2007 și încă vreadistrugă Parcul Eminescu!

3. Falca a `toaletat` copacii

în așa manieră, încât stârnește aproape în fiecare an dezaprobul cetățenilor și peisagiștilor deopotrivă.

4. Falca a defrisat

28 de arbori de pe malul Mureșului (foto sus), pe care nu i-a mai înlocuit niciodată, cum se afirmase, ci i-a acoperit cu pământ, în speranța că lumea va uita.

5. Falca a inlocuit copacii mari

de pe centru cu niște arbuști decorativi care nu oferă umbră și aerul necesar în timp de caniculă, tradiție reînviată și în 2015.

6. Falca a risipit multi bani

pentru reamenajarea unui parc din jurul Lacului de la Podgoria, care în ciuda promisiunilor, și acum tot are probleme cu mizeria și algele.

7. Falca a distrus CET-ul

astfel încât `performanța` energetică face arădenii să plătească printre cele mai mari prețuri la Gigacalorie din România, iar acum încearcă să înstrăineze compania cu toate responsabilitățile față de cetățeni.

8. Falca a `reformat` transportul local

așa de bine, încât a desființat linii de tramvai (și a introdus autobuze care poluează!) și le-a crescut timpul de parcurgere încât oamenii să prefere alte mijloace de transport, nu atât de eficiente energetic sau ecologic.

9. Falca a promis ani de zile

va îmbunătăți aspectul Parcului Reconcilierii, dar acesta rămâne în paragină, toate demersurile pentru amenajare ajung în impas, iar imaginea lui nu este deloc asemănătoare unui parc, ci mai degrabă unei piețe (ca Piața Avram Iancu de exemplu).

10. Falca nu combate poluarea

pe care o societate comercială ce livrează un serviciu public (din toate evidențele) întreține poluarea cu pulberi de praf în aer, în loc să o combată.

Totuși, de ce „Falcă a făcut …”?

Dincolo de expresia cultivată politic „Falcă a furat, dar a și făcut” (trebuie să facă licitații sau contracte ca să fure, nu?) și faptul că din 2004 și până astăzi, majoritatea politică din Consiliul Local Municipal i-a fost la cherem favorabilă, el având cu alte cuvinte toată puterea la nivel local, prin proiectul votat joia trecută, cel mandatat să pregătească candidatura și să scrie efectiv acel formular este… Falca. Ce credeți, va menționa toate isprăvile de mai sus? Sau va minți?

Efectele statistice si reale ale scaderii TVA la alimente

A trecut o lună de la momentul scaderii TVA pentru alimente cu 15%. De atunci, articole apărute în presă încercau să convingă ba că măsura guvernamentală a fost de prisos, ba că unii comercianți onești au scăzut și chiar au mulțumit Guvernului.

taxa TVA

Până la urmă, ceea ce contează este ce experimentăm fiecare. Adică, ce vedem cu ochii noștri. Într-adevăr, pot spune că unele societăți comerciale nu au scăzut prețul, chiar l-au crescut – ex: Euphoria Pub Arad – dar sunt și altele care l-au scăzut – ex: Brutăria Seneville. Ce contează cu adevărat din acest exercițiu, dincolo de cei câțiva bani sau lei scăzuți sau adăugați la preț, este să vedem dacă funcționează cu adevărat, în plan practic, „mâna invizibilă” teoretizată de Adam Smith. Cu alte cuvinte, dacă piața poate reglementa și recompensa pe cei care au scăzut prețul, cum este alimentara ABC din colț, și sancționa pe cei care au păstrat sau mărit prețul, cum este lanțul de supermarket Billa.

Vă rog să verficați la amici sau cunoscuți dacă ei vor boicota un local care nu a scăzut sau chiar a mărit prețurile pe fondul reducerii TVA și dacă au început prin comportamentul lor de consumatori conștienți să recompenseze comerțul sau serviciile oneste cu ei, asta în timp ce politicienii locali spun că nu se simte creșterea economică (pe care au combătut-o de la începtul anului și căreia efectiv i-au aplicat o lovitură crâncenă în 2010) în buzunarul cetățenilor de rând. Până să vedem cum ne afectează economia și buzunarele reducerea TVA la 19% din 2016, cifrele cele mai recente arată că reducerea TVA la alimente are încet efecte pozitive:

● preţurile au scăzut în medie cu 11% – sursa

● consumul de alimente a crescut în primele două săptămâni ale lunii iunie cu 12% faţă de intervalul 18-31 mai 2015 – sursa

● în iunie, au intrat în buget din TVA 5,1 miliarde de lei, faţă de 4,4 miliarde de lei în luna mai – sursa

● la bugetul de stat s-au înregistrat încasări mai mari cu 13,5% faţă de primul semestru al anului trecut (+7,8 mld. lei) – sursa

 

Aparat? Securizat? … Sigur?

UPDATE || Gen. lt. Christopher Harper: Sper că m-am făcut înțeles asupra faptului că, în timp ce valorile esențiale ale NATO nu s-au schimbat, modul în care vom proteja aceste valori s-a schimbat.

UPDATE || Iohannis: Prin personalul militar selectat din diferite state aliate pentru a lucra în cadrul său, noua structură de comandă este cu adevărat o echipă multinaţională, expresie a solidarităţii şi sprijinului NATO pentru securitatea României. Mulţumesc aliaţilor care au desemnat militari care să lucreze în cadrul structurii şi sper ca aceştia să se bucure de ospitalitatea României

UPDATE || Iohannis: România puternică în Europa și în lume nu este doar viziunea sub care am gândit Strategia Naționala de Apărare a țării și nu se limitează la domeniul securității naționale sau al apărării, ci este în egală măsură un mod de a ne defini în politica externă.

UPDATE || Iohannis: Romania sa arate „cum trebuie organizată securitatea în secolul 21”

UPDATE || Gabriel Oprea l-a asigurat pe șeful statului că membrii Academiei de Științe ale Securității Naționale sunt pregătiți să sprijine “necondiționat” orice demers pentru consolidarea siguranței și securității românilor și a României.

buy buy buy - bruxellesAfacerile presupun în mod indiscutabil a întreprinde relații (comerciale) cu cei din comunitatea (cartierul, orașul, județul, regiunea, țara, continentul) în care îți desfășori activitatea. Teme precum taxele, legile, politicile publice te privesc pentru că într-un fel sau altul te afectează, pe tine, pe partenerii sau pe clienții tăi. Ca atare, ai o nevoie principală de a știi dacă zona sau comunitatea  este sigură pentru ca tu să poți derula acele relații (comerciale).

Continue reading

De ce sa ne amintim de TVA redus de la 24% la 19%

Subiectele de pe agenda publică sunt altele decât reducerea TVA de la 24% la 19%, adoptată cu 306 voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere în ședința de ieri a Camerei Deputaților.

TVA 24 la 19 Parlament

Pim-ministrul Victor Ponta (nu „domnul general”) s-a declarat un premier fericit, însă opoziția nu a găsit motive de laudă. Chiar dacă fusese parte din programul electoral pentru care au fost votați în 2012, cei din PNL nu pot aduce în prezent memoria USL pentru că ar reaminti faptul că fuzionarea cu PDL a ucis USL. În schimb, prezintă reducerea TVA ca fiind proprie în programul de guvernare lansat în februarie 2015. O persoană informată sau cu o minimă memorie poate verifica de fapt programul de guvernare 2013 – 2016 al cabinetului Ponta. Imaginea corectă promovată ar trebui să arate astfel:

USL PNL PSD TVA 24 19

Într-adevăr, reprezentanții mediului de afaceri pot justifica reducerea TVA la 20 % în loc de 19% (se calculează relativ ușor 1/5 din sumă), dar problema ar trebui pusă de către aceștia de ce 19% și nu 10% – este ținta tuturor firmelor, IMM-urilor, PFA-urilor ș.a.m.d. ca taxele datorate Statului să fie cât mai mici, nu ca acum când se discută sustenabilitatea reducerii și deficitul bugetar. Comparativ cu restul statelor membre ale UE, echipa de comunicare a premierului furnizează două tabele destul de explicative.

TVA 24 la 19 Uniunea Europeana TVA 24 la 19 Deficituri bugetare

Ca atare, nivelul TVA nu este nici cel mai mic, nici cel mai mare din UE, poziționându-ne din nou în rândul celorlalte state membre. De asemenea, un alt semnal de normalizare este respectarea promisiunilor electorale, guvernul actual sprijinit de Parlament demonstrând că politicienii se și pot ține de (unele) promisiuni.

Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Cu terasele din centrul Aradului am avut și eu obiecții, dar nu am propus vreodată că ele trebuie închise și în nici un caz că ele trebuie închise ca altcineva sau alte terase să prospere în altă zonă a orașului. În cea mai recentă dezbatere privind propunerea puterii locale (PNL) de a mări noile tarife de pe Strandul Neptun, cea care s-a erijat cumva în edil (vorbind după ce toți înscriși la cuvânt au vorbit și înainte ca inițiatorii proiectului de hotărâre să poată răspunde divaga pe marginea subiectului), consilierul local (PNL) Geanina Pistru a dezvăluit – probabil fără să-și dea seama, ca doamna Kovesi în cazul „nici o coincidență” – intenția ascunsă și anti-concurentiala a administrației locale: „dacă se scoate tariful din zona comercială, terasele de aici se vor închide la aceeaşi oră ca cele de pe centru”. (sursa)

Strandul Neptun Practica anti-concurentiala a administratiei din Arad

Lucru bănuit din ziua apariției celor 2 proiecte la transparență. Și chiar mărturisit public de către Călin Costea, unul din comercianții de pe Ștrand. Acesta afirma că „este posibil ca, în acest caz, ţinând cont de proiectele de hotărâre care vizează tarifele la ștrand şi ora de închidere a teraselor‬ de pe centru, să fie vorba de o ‪concurenţă‬ ‪neloială‬, operată chiar prin intermediul ‪administraţiei‬ locale.” Iată că fără să-și dea seama, atât consilierul Pistru cât și Jurnalul Arădean (în nr.7337 , anul XXVII) destănuie practica anti-concurențială a administrației din Arad. Fapt imputabil nu doar democratic, prin petiții sau vot, ci și prin plângere la Consiliul Concurenței. Deoarece Legea concurenţei nr.21/1996, prevede la Art. 8, alin.(1):

Sunt  interzise  orice  acţiuni  sau  inacţiuni  ale  autorităţilor și  instituţiilor administraţiei publice  centrale  ori  locale  și  ale  entităţilor  către  care  acestea  îi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea  libertăţii  comerţului  sau  autonomiei întreprinderilor,  exercitate  cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.