PSD 45%, PNL 25%, USR 10% ––– Înainte de a ne hazarda cu astfel de cifre și rezultate probabile, să analizăm sondajul. Elaborat la comanda USR, sondajul ce poartă semnătura „KANTAR TNS România” pune într-un rezultat foarte bun atât PSD poziționându-l pe primul loc cu un scor prea bun, cât și USR plasând partidul pe locul 3 la aproape jumătate din scorul PNL. Pe când partide cu o prezență mai mare sau mai susținută, atât în „teritoriu” cât și la nivel central, se situează în urma celor 3 din subtitlu – ALDE 7% și PMP 4% – în marja de eroare la a accede în Parlament.
Elementul surpriză nu sunt rezultatele, ci o serie de indicatori
(1) Procentele exprimate sunt doar cele ale oamenilor care declară că vor merge sigur sau aproape sigur la vot, adică 56% din totalul de respondenți sondați. Chiar dacă este realizat de o companie de nivel (inter)național, un sondaj poate arăta exact ce dorește cel care a comandat studiul, segmentând un tip specific de (întrebare și) rezultat – vedeți cazul Partidului Mândri că Suntem Arădeni și al său 23% (în timp ce PSD și PNL erau cotate la 10%) în Arad.
(2) Din primul indicator nu ne dăm seama de prea multe, dar un lucru – deși nediscutat în spațiul public – vine să edifice situația: sunt încă mulți nehotărâți. Coroborând acest aspect cu campania deja începută de USR în mediul on-line pentru a strânge semnături (Dacă nu ne strângem semnăturile, PSD câștigă prin neprezentare), al doilea indicator prinde formă. Știind că nu există două tururi pentru a replica presiunea (și teama din timpul) alegerilor prezidențiale în registru anti-PSD, cei ce vor să salveze România diabolizează un alt partid pentru a se face votat.
Nu e ceva nou, tehnica descrisă mai sus fiind utilizată încontinuu de partide pentru a-și maximiza șansele în alegeri. Chiar în aceste zile vedem cum candidații la președinția SUA aplică exact aceeași tehnică, demonizându-și adversarul și punând presiune pe electoratul pe care-l consideră potențial indecis. Singura problemă este că USR dorește să atragă simpatii și să acceadă la Primăria București/în Parlament portretizându-se ca o alternativă reală la partidele clasice. Însă prin tehnica abordată, fac exact ceea ce critică… Spulberând, înainte de alegeri, mitul alternativei unice.
Din dragoste pentru… Cioloș?
În emisiunea unde Nicușor Dan a prezentat sondajul în premieră, reprezentantul PNL, Cristian Bușoi, spune că „electoratul USR este compatibil cu electoratul PNL, Klaus Iohannis ca să câștige în turul 2, a câștigat din acest bazin. Din punctul nostru de vedere este important ca USR să aibă succes, să ajungă în Parlament, poate fi un partener, mai ales pe un proiect comun cu Dacian Cioloș”. Aici este un indiciu al negocierilor sau tentativelor de negociere ce se poartă în culise. În ciuda poziției apriori anti-PSD a lui VICE și chiar dacă autorul articolului interpretează Constituția în rit prezidențial, website-ul face o analiză rațională (cel puțin în prima jumătate) a întregii situații. „E foarte posibil ca PSD să ia cele mai multe voturi la iarnă. E la fel de posibil să ajungă la guvernare. Dar e imposibil să-i bage pe gât lui Iohannis un premier, atât timp cât Constituția e de partea președintelui” (…) „obstacolul lor se numește Iohannis. Iar președintele va face orice-i va sta în putință pentru a băga PNL la guvernare.”
#Iohannis vrea #guvern unde toti vor „reprezenta un #partid, asa functioneaza #democratia” Din 2015 NU A FUNCTIONAT? https://t.co/Wp8lxwNs5g
— Mihnea Iuga (@mihneaiuga) September 29, 2016
Bușoi, fostul contracandidat al lui Nicușor Dan pentru Primăria București a citit sondajul din perspectivă politică realistă: „La alegerile locale unde au tras toți primarii pentru propriul lor scaun, PSD a luat 37% (…) În niciun sondaj de până acum, nici în cele comandate de PSD, nu au mai mult de 40%”, concluzionând că USR „nu trebuie să vină cu astfel de sondaje ciudate, ca să ajungem la o înțelegere”. După dorința exprimată de Iohannnis, au apărut știri cum că Cioloș își dorește ca „un guvern liberal să continue ce am început”; prim-ministrul a ieșit repede public și a subliniat că nu se va înscrie în vreun partid. Chiar dacă neo-liberalii încearcă din răsputeri să atragă pe USR și pe Cioloș de partea lor (Mircea Hava declarând chiar că Cioloș „are un program care e similar cu al nostru, nu poţi să ai un program de dreapta decât dacă eşti de dreapta”) atât premierul actual cât și formațiunea salvatoare nu reacționează pozitiv la flirt.
Replica dată de Dan lui Bușoi a fost succintă: „am mai avut o discuție despre sondaje cu PNL înaintea alegerilor locale și am văzut cine a avut dreptate atunci.” Revenind la VICE: „d-aia peneliștii se lipesc cu forța de Cioloș și d-aia Iohannis a ajuns să-l someze public. Au nevoie să împrumute din popularitatea lui. Au nevoie de Cioloș ca Darth Vader de masca cu oxigen. (…) N-am niciun dubiu că după refuzul lui Cioloș, tăcutul președinte a făcut o criză de nervi și a mormăit două sau chiar trei cuvinte.” Strategia de presiune a lui Nicușor Dan vine la momentul „oportun” și este reiterată în comunicarea cu presa: „În momentul ăsta, PSD + ALDE nu ar avea nicio problemă să formeze guvernul. Însă, PSD a fost de multe ori în situaţia câştigătoare, chiar cu două săptămâni înainte de alegeri şi de multe ori prezenţa masivă la vot a răsturnat calculele dinainte. Eu sper să se întâmple acelaşi lucru”.
Presiunea pusă pe nehotărâți are potențialul de a aduce un rezultat pozitiv atât pentru PNL, dar mai ales pentru USR. Fără să vrea poate, cu sondajul și strategia abordată, Nicușor Dan oferă loc de creștere nu numai propriului partid, cât și PNL-iștilor indiferent de calitatea lor morală. Chiar dacă pare pentru unii că USR este visător în ceea ce privește șansele nou formatului partid în viitoarele alegeri pentru Parlament, trebuie spus că „avem, aici, un realism politic extrem, aproape oportunist, care îmi dă fiori. Pe de o parte, acesta e principalul motiv pentru care există în continuare riscul serios să nu votez USR.”
Doi pași înainte, un pas cu pas înapoi
Pe lângă faptul că avem un singur candidat la funcția de prim-ministru cu o lună înaintea începerii campaniei electorale, România se confruntă cu încă o recesiune pentru democrație: votul pe liste, unde se vor ascunde mulți oameni de calitate îndoielnică după o siglă (cazul în care oamenii nu au știut pe cine au votat când au pus ștampila pe partide la alegerile locale este elocvent în acest sens). Iar lista începe cu propunerea pentru Palatul Victoria! În timp ce Liviu Dragnea refuză să dea indicii despre propunerea de premier, fiind la un pas de condamnare cu executare într-un nou proces, Tăriceanu nu poate să vină cu un nume din ALDE peste capul partenerului social-democrat. Prevăd că ambele partide vor candida doar cu sigla și niciun nume, nicio față pe materialele din campanie (poate doar șefii de organizație mai încrezători își vor asocia imagina pe afișe și pliante în județele lor).
Nu toți au uitat însă că votează oameni cu nume și prenume, nu doar un logo sau un discurs public: „Nici nu ma gandesc sa fac o alegere pana nu aflu listele definitive de candidati ale PNL- PMP – USR pentru Bucuresti”. În acest amalgam de declarații, strategii și tehnici putem reține că USR ar fi „în cel mai bun caz o formaţiune-de-sacrificiu, un fel de spin (eventual mare, dureros) înfipt în coasta vechilor politicieni şi, mai ales, a vechilor politici.” Pentru că la finalul oricărei analize, emoționale sau raționale, „în democrație strigătul tău cântărește egal cu votul unuia care-l va cotoța vreo hienă în fruntea guvernului. Asta înseamnă democrația – alegeri libere și vot.”