Manipularea economiei din Arad

Când vine vorba de politică, persoanele care trăiesc în Arad nu preau au parte de dezbatere în adevăratul sens al cuvântului. Deseori, presa este folosită doar ca un canal, iar în funcție de greutatea politică a emițătorului unui mesaj, și dacă acesta este primul care începe o informare pe un subiect, comunicarea politica este pur și simplu transmisă mai departe. Nu se analizează informația și puține sunt ocaziile în care se cere opinia celeilalte părți înainte de publicarea unui articol. Nivelul scăzut al acestei lupte politice este vizibil când singurele replici la manipularea informațiilor privind PIB-ul și nivelul acestuia în Arad, au fost cele din secțiunea de comentarii a site-urilor de presă care au relatat declarațiile primului politician al orașului Arad. Abia când se exagerează cu declarațiile vine și o eventuală contră din partea adversarilor politici. Arad nu are parte de analiști economici, iar când unele persoane auto-proclamate analiști sau antreprenori își dau cu părerea, țin să aibă mai degrabă o poziție politică (pro sau contra unui politician sau altul, pro sau contra „clasei politice”), decât una analitică.

Din pacate dl Falca nu stie in baza caror indicatori se calculeaza PIB-ul pe cap de locuitor, respectiv ca aceasta crestere de nivel trebuie ajustata cu alti indicatori (de ex cel al inflatiei si indicelor preturilor). Cresterea de PIB pe cap de locuitor este normala in contextul cresterii preturilor. Ea nu indica insa o crestere a nivelului de trai. Indicati-i domnului Primar sa puna intai mana pe cartea de economie, ca sa nu se mai faca de ras in continuare.

Remarca de mai sus, dintr-un comentariu pe unul dintre site-urile locale de presă, nu a fost preluată și nici măcar analizată de vreun jurnalist sau un politician din Arad. Explicația lui Daniel Dăianu din ediția de joi, 20 iunie, a Transilvania Reporter (PIB-ul și exportul în sus, încasările fiscale în jos. De ce?) ar fi putut să completeze imaginea economică și financiară a realității reale.

Una peste alta, mersul creditului foarte greoi în economie, extinderea arieratelor, creșterea preferinței pentru lichiditate, explică încasări fiscale inferioare – dincolo de sistemul defectuos de colectare, de corupție, de detrunarea banului public, de evaziune fiscală și „ascunderea” profiturilor. Avem aici o dovadă că economia nu o duce mai bine, deși PIB-ul este probabil să înregistreze o creștere de circa 2% în acest an (având și un an agricol relativ bun).

Dacă ne uităm totuși puțin și mai departe de Arad sau Transilvania, vedem că toate informațiile de mai sus, alăturate recentei imagini a creditelor neperformante din Europa de Est, oferă o mai bună reflecție a economiei, una în care privim exact ceea interesează actualmente (condiții de creditare, soldul creditului neguvernamental șamd) în plan macro-economic și nu un auto- laudatio al unor activități administrative, care la o analiză mai amănunțită sau (de ce nu?) pe baza unor interviuri cu „motoarele economice” din județ, vor duce la concluzia că sunt de fapt contra-productive.

Revenind la exagerarea menționată la începutul articolului, Gheorghe Falcă oferea săptămâna trecută o mostră al acelui laudatio propriu, distorsionând imaginea unui oraș (și județ), aparent dintre cele mai bune de pe tot teritoriul României. Percepția economică este manipulată printr-o statistică părtinitoare. Chiar dacă nu existau analizele mai sus menționate din partea mass-media locală, nici măcar nu trebuia privit contextul de nepotrivire în domeniul competitivității a informațiilor transmise de primar și cele transmise de deputatul Dorel Căprar („În continuare se depun toate eforturile pentru a debloca şi POS Creşterea Competitivităţii Economice.”), cu un singur aspect putea fi pus la îndoială întreaga comunicare politica a primarului actual al municipiului Arad: direcția descrescătoare a populației.