Realitatea mediatica – Cum determini ceva reprezentativ din mass-media?

Uneori este greu să discerni realitatea reală de realitatea mediatică. Devine din ce în ce mai greu să cunoști, ca persoană obișnuită, cu acces limitat (din punct de vedere al timpului) la doar câteva dintre canalele de comunicare în masă – o pagină sau două de internet, un ziar local, poate un post de radio – dintre care cel mai facil rămâne televizorul, care sunt valențele reale dintr-o situație. `Cu ce concluzii rămâi după citirea unei relatări?` este întrebarea la ordinea zilei pentru orice om care citește știri, și nu doar le înghite. Iar din multitudinea de știri prezentate, concentrarea pe o singură „poveste” poate distorsiona realitatea, oricât de corectă și obiectivă ar fi acea televiziune sau emisiune. Cel mai recent caz: închiderea Napolact Cluj.

Mihai Goțiu desenează pe voxpublica imaginea unui Guvern supus „în genunchi” filosofiei capitalismului internațional. Dacă un prefect al unui Cluj îmbrățișează dezavantajele capitalismului (mai bine zis al globalizării) cu un realism crunt, nu înseamnă că aceasta este poziția întregului Guvern. Chiar și dacă afirmația recentă a Prim-Ministrului Ponta întărește ceea ce gândea și a rostit prefectul Gheorghe Vușcan. Dar spuneam că nu este filosofia Guvernului Ponta. Sigur, prefectul „reprezintă Guvernul în teritoriu”, dar nu este reprezentativ pentru Guvern în teritoriu!

Goțiu acuză: „Nimic despre susţinerea afacerilor locale (cele care nu externalizează profituri, taxe şi impozite; cele care nu se mută de pe o zi pe alta în alte localităţi ori ţări). Nimic despre măsuri de stimulare a unor asemenea întreprinderi locale, de investiţii în infrastructură şi în facilităţi pentru micii fermieri de a-şi valorifica produsele, fără a depinde de marii procesatori internaţionali.” Însă, dacă prefectul nu spune asta, nu înseamnă că nu există. Acțiuni de sprijin a întreprinderilor și întreprinzătorilor locali vin din zona ministerelor Partidului Conservator. În ultimii ani, filosfia partidului s-a orientat între IMM-uri și afacerile din mediul rural. Cu alte cuvinte, se adresează exact acelor segmente pe care jurnalistul voxpublica le desemnează ca fiind nereprezentate de actualul Guvern.

Dacă știrea pe care a luat-o ca fiind definitorie pentru filosofia guvernului era cea a vizitei doamnei ministru Grapini la Lipova, cu totul altele erau concluziile. Sigur, acțiunile mici și de sprijin local nu intră în caracteristicile unei știri și a unor comentarii de nivel național. Închiderea unei fabrici de brand național, da. Și astfel, asistăm la determinarea realității mediatice în detrimentul celei reale.

Mă întreb, dacă jurnaliștii nu dețin toate informațiile necesare pentru a descrie realitatea reală, cum fac acest lucru politicienii, care iau aproape zilnic decizii ce afectează viețile oamenilor? În ce realitate trăiesc aceștia?

2 Replies to “Realitatea mediatica – Cum determini ceva reprezentativ din mass-media?”

  1. Pana la urma se prea poate ca doar elementele de ordin cantitativ (ca si rating) multiplicator are efectul scontat de editori. Good luck with tryin’ to display proper news to those who aren’t willing to listen them :).

Leave a Reply