Obama, Romney, si caracterele

Am urmărit dezbaterile privind viitorul Președinte al SUA încă din 2008 când Bush a făcut aproape imposibilă pierderea cursei spre Casa Albă de către democrații lui Obama. Acum, în 2011 și 2012 am urmărit parcursul lui Mitt Romney de la un simplu candidat în mijlocul unor republicani de toate felurile, la prezidențiabil în luptă cu Obama pentru voturile americanilor.

Dacă în prima dezbatere Romney a ieșit clar în avantaj atacând performanțele administrației Obama, acesta din urmă a folosit aceeași tehnică ofensivă în cadrul ultimei și celei de-a treia dezbateri prezidențiale. Moderatorul nu a prea moderat discuțiiile (chiar l-a înțepat pe Romney de 2 ori), așa că libertatea de a ataca a fost la ea acasă. Republicanul Romney a folosit (de prea multe ori) sintagma ”Obama a implementat politici bune”, printre singurele critici fiind turul de apologie făcut de actualul președinte al SUA țărilor pe care administrația Bush le-a ignorat, jignit și desconsiderat.

ironicsurrealism.com

Dacă în august, subiectele prezente în dezbateri păreau a fi cele din imaginea alăturată, spre finalul campaniei, Obama a început să-și prezinte propriul plan, cu toate că Planul-în-5-puncte a lui Romney a fost foarte clar de la început și promovat încontinuu. Despre ultima dezbatere, cea despre politica externă, renumitul analist al CNN, Fareed Zakaria, spune că este un eveniment prin prisma căruia alegătorii privesc caracterul uman, valorile și crezurile candidaților. Trebuie menționat că formatul Town Hall, pe care l-am putut vedea în ce-a de-a doua dezbetere, când interlocutorul principal a fost cetățeanul, a fost decorul unde s-a putut observa lipsa de interacțiune constantă cu cetățenii de rând a ambilor candidați.

Luând toate acestea în considerare, ce caracter ați găsi dezirabil la un președinte?

Să fie bătăios, să atace celălalt candidat, să aibă priză la oameni, să fie meticulos și tăcut? Nu cred că trebuie pusă problema în felul acesta la noi, dintr-un singur și mare motiv: Președintele României nu se ocupă de politicile țării, el având un rol mai degrabă instituțional, decât unul politic, ceea ce nu este comparabil cu ceea ce vedem în SUA. De aceea trebuie și mai mult subliniată diferența dintre omul politic și politician. Aceasta este pentru români, măsura ”dezbaterii despre politica externă”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *