Impactul real al cresterii economice din Romania

Economia Romaniei este previzionata a fi in crestere si in 2015, dupa ce anul tocmai finalizat a continuat trendul pozitiv demarat in 2012 de actualul Guvern Ponta. E drept ca specialistii Comisiei Europene nu se asteapta la un boom in tara noastra, insa se pot inregistra surprize placute asa cum exista in Germania. Contractarea PNB cu cateva procente in anul acesta nu este considerata un pas in spate ci o stabilizare a economiei. Ca motive si motoare ale acestei economii sunt mentionate reducerea de taxe pentru profitul reinvestit, contributii sociale mai scazue si taxa pe constructii speciale mica, dar si o relansare a proiectelor co-finantate din fonduri europene.

Romania GDP economie Comisia Europeana 2014 2015

Insa, daca luam (si ar trebui sa luam!) in considerare urmatoarea harta a PNB-urilor din Europa, in care este clar ca orice crestere a economiei ar trebui regasita in venitul per locuitor.

Continue reading “Impactul real al cresterii economice din Romania”

Cum sa cresti popularitatea si utilizarea bonurilor fiscale?

Ideea unei loterii a bonurilor fiscale nu este nouă, dar din decembrie 2014 este un proiect normativ al Guvernului, iar de la începutul lui februarie 2015 devine realitate. Cu alte cuvinte, din aceste zile, consumatorii unor produse sau servicii cu valoare între 1 și 999 lei pot strânge bonurile fiscale care vor intra în competiția organizată de Compania Nationala Loteria Romana S.A. – și care va debuta lunar abia în luna iulie, dar cu o sesiune „ocazională” pe 13 aprilie.

Continue reading “Cum sa cresti popularitatea si utilizarea bonurilor fiscale?”

Agentia Nationala pentru Antreprenoriat

În cele mai multe dezbateri privind angajarea tinerilor, fie că vorbim de o inițiativă venită din partea asociațiilor de tineret sau studenți, fie că vorbim de un moment de HR al firmelor, accentul cade pe implicarea tuturor factorilor interesați și impactați de „forța de muncă”. Acest parteneriat, dorit de toți dar nerealizat de nimeni, va fi inclus în misiunea de bază a Agenției Naționale pentru Antreprenoriat. Cel puțin asta susține EurActiv

Continue reading “Agentia Nationala pentru Antreprenoriat”

Spatiul gol dintre locuri de munca, IMM si Guvern

imm bani guvern

În România hegemonia ideii că doar corporațiile și IMM-urile creează locuri de muncă se bate cap în cap cu speranța românilor că Președintele le va furniza locuri de muncă pe bandă rulantă. În timp ce se dezbat meciuri și mondenități, Guvernul României condus de Victor Ponta anunță că  Statul va acoperi 50% din costurile salariale totale pentru companiile care creează locuri de muncă, acest ajutor de stat putând fi accesat în perioada 2-27 februarie.

Știrea nu este nouă, dar iată cum – în ciuda ideii că interprinderile private reprezintă singurul drum pe care economia poate să crească, inițiativa Guvernului Ponta poate genera aproape 4000 de noi locuri de muncă, conform deputatului arădean, Dorel Căprar.

Continue reading “Spatiul gol dintre locuri de munca, IMM si Guvern”

Banii bat Justitia?

Un sfat pentru cei din zona IMM, direct de la cel mai recent fost-presedinte pe care l-a avut Romania, Traian Basescu: „La cati bani a bagat Gigi Becali in Steaua, sa te apuci acum sa-i iei emblema, numele. As fi lasat-o asa. Ca la cat a cheltuit Becali cu echipa asta, nu merita mizeria asta.” Cu alte cuvinte, conform declaratiei transmise de Gazeta Sporturilor acum ceva vreme, cel care pana ieri semna numirile de procurori si judecatori in functie ne spune ca banii trebuie sa fie un motiv cu greutate atunci cand instantele decid spetele juridice. Si mai aud pe unii vorbind despre reforma in Justitie din ultimii ani…

În caz că ați ratat știrea… Guvernul vs Microsoft

guvernul vs microfost

Ministerul pentru Societatea Informaţională a cerut în instanţă suspendarea plăţilor din cadrul contractului de furnizare de produse Microsoft (buy-out) în contradictoriu cu asocierea formată din D-CON.NET AG, D-CON.NET GMBH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ AG, DIM SOFT SRL şi Unicredit Ţiriac Bank, în calitate de cesionar.

La sfârşitul lunii decembrie 2014,  Ministerul pentru Societatea Informaţională a promovat în instanţă acţiuni de suspendare a plăţilor aferente contractului de furnizare produse cu nr. RO/41/03.04.2013 (subsecvent Acordului-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009) la Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti.

Continue reading “În caz că ați ratat știrea… Guvernul vs Microsoft”

Segmentul neinformat

Continuând seria de articole mai scurte, mai cu tâlc, astăzi vă aduc la cunoștiință o știre interesantă și efectul pe care-l are asupra unor instituții. Conform unui sondaj realizat între 27 noiembrie și 2 decembrie 2014, „românii consideră că prioritățile președintelui sunt, în ordine”:

  1. să creeze locuri de muncă — 34,1%;
  2. să garanteze respectarea legilor și a Constituției — 31,3%;
  3. să combată corupția — 18%;
  4. conducă politica externă și de securitate națională a României — 10,2%;
  5. să susțină măsuri de protecție socială — 4,8%;

neinformatCe deducem de aici? Dacă ar fi un segment din populație, necunoașterea lucrurilor cu ce se ocupă Președintele, conform Constituției în vigoare, ar putea decide în proporție majoritară cine reprezintă România. Sigur, prioritățile nu sunt la fel cu atribuțiile, dar cum ar putea cineva să aibă o anumită prioritate dacă nu are posibilitatea tehnică să o îndeplinească. Cum locurile de muncă nu au nicio legătură cu această funcție administrativă, la fel și susținerea măsurilor de protecție socială, iar independența Justiției (cu tot cu combaterea corupției) intră sub apanajul instanțelor judecătorești, 56,9% dintre români nu cunosc cu ce se ocupă Președintele ales cu 53,6% dintre voturile cetățenilor.

11.719.344 de cetățeni s-au prezentat la urne. Știau toate acestea despre instituția prezidențială când au introdus buletinul de vot în urnă?

Mai adăugăm și faptul că politica externă are câteva prevederi clare privind Guvernul – vezi negociate de Guvern (art.91, alin.1), respectiv la propunerea Guvernului (art.91, alin.2), iar în cazul „securității naționale” (adică apărării naționale în termenii constituționali) precum și în situații excepționale, găsim precizările cu aprobarea prealabilă a Parlamentului (art.92, alin.2), respectiv solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate (art.93, alin.1) – ajungem să concluzionăm că Președintele nu conduce aceste domenii ci este o parte dintr-un mecanism gândit logic. Segmentul devine tot mai neinformat…

surse: Constitutia Romaniei, Rolul Președintelui – Art.80; Atribuțiile Președintelui – Art. 91-94; Justiția – Art. 126, alin. (1) și Art. 133, alin. (1).

Prea multe vorbe… NU?

Mi s-a atras atenția că aș scrie prea mult în articolele de pe blog. Că atenția oamenilor nu este atât de lungă și spațiul disponibil pe acest jurnal electronic ar trebui fructificat la maximum. Așa că am să încerc să concentrez mai mult ideile, păstrând totuși referințele și sursele bibliografice acolo unde este cazul. Așa că…

Dacă Președintele Iohannis ne-a îndemnat „ să ne îndreptăm cu toții gândul către Rege, care rămâne, pentru noi toți, un model de demnitate și dăruire”, recunoscând poziția acestuia de Rege  al României, mă aștept să propună (într-o revizuire a Constitutiei) revenirea la sistemul de guvernare monarhic. Fapte, nu vorbe, NU?

I’M PARTIAL

Când am văzut cât de amuzant li se părea unora remarca de mârlan a lui Iohannis (replica acestuia din a doua dezbatere cu Victor Ponta la întrebarea „De ce vă uitați pe pereți?”) – „Pentru că sunt mai interesanți” –, în contextul în care doar cu câteva luni în urmă privirea premierul Ponta a pereților palatului Cotroceni într-o întâlnire cu Băsescu a stârnit valuri de indignare și ofuscare, am realizat că dublul standard a câștigat, de fapt, aceste alegeri prezidențiale. Nu Iohannis, nu PDL, nici măcar Băsescu, ci Dublul Standard. Același lucru și cu plecarea lui Iohannis la Palm Beach față de vizita lui Ponta în Dubai. Așa că am început să găsesc tot felul de afirmații și grafice „factuale”, care nu puteau fi făcute fără ca autorii lor să sufere puțin (mai mult) de ipocrizie. Și dacă într-adevăr nu își dau seama, nu e prea târziu să înceapă să fie imparțiali.

● Numărul condamnaților definitivi (pe care îi menționa Ponta în tabăra PNL) vs. Numărul urmăriților penali (moment din dezbaterea de la B1) pe care i-ar avea social-democrații arată cel mult că DNA urmărește cu preponderență pe cei din PSD, și nu din alte partide. Iar până la urmă, și un PSD-ist urmărit penal poate fi la fel de nevinovat ca un PDL-ist urmărit penal (vezi cazul Falcă – Fabrica de Zahăr), nu?

ponta-iohannis-penali-condamnati

● Iohannis spune că Gabriel Oprea a votat într-un fel, când votul a fost, de fapt, secret. Deci nu avea de unde să știe cum, însă Factual a graficizat că primarul Sibiului n-a mințit?!

factual-impartial-pro-iohannis

● Ni se spune că PNL a votat împotriva Legii amnistiei de la bun început, când nu a fost vreodată votată o asemenea Lege, nici măcar în Comisia juridică. Factual evită din nou să ne spună cum a măsluit profesorul de fizică adevărul. Între timp, parlamentarii PSD au votat împotriva acestei legi, de prima dată când s-a supus acest act legislativ la vot.

factual-impartial-pro-iohannis-2

Fiți liniștiți, aceste câteva mostre de Dublu Standard n-au dat coșmaruri votanților anti-PSD, care s-au îmbulzit să „schimbe” lucrurile, dar am vrut să le pun pe tapet acum, deoarece văd că oamenii chiar cred că au avut dreptate și nu au fost puțin (mai mult) duși de nas. Și, ce să vezi, răsfoirea săptămânalului Cațavencii (fără tăgadă, cel mai obiectiv jurnal național din mass-media din România) în săptămâna de după marea „schimbare” de la Cotroceni arată continuarea acelorași metehne corupte:

● „Pe scurt, primarul Sibiului – Klaus Werner Iohannis –  a fost declarat incompatibil de către ANI (…) dar un lucru e cert: cu presiunea a 6 milioane de oameni degrabă ieșitori în stradă, sunt șanse mari ca în acest caz să nu se facă justiție, ci politică și prevenire a convulsiilor sociale. Ceea ce e departe de statul de drept pentru care, cică, s-a votat pe 16 noiembrie.” sursa

● „Falcă va da, în 5 decembrie, jumătate de milion de lei din banii arădenilor, pentru ca cineva să vină să-i numere străzile” sursa

● „Sorin Oprescu s-a pus, în prag de iarnă, pe cumpărat flori și arbuști. Așa, de vreo 27 de milioane…” sursa

De ce pun în ghilimele „schimbare”? Nu trebuie să fii analist politic ca să înțelegi anumite aspecte certate cu logica legate de ultima campanie electorală pentru Președinte și rezultatul acestuia, dar poți citi concluziile câtorva oameni cu experiență de viață și poate mai atenți la ce se întâmplă în jurul lor decât mulți care cred că votul lor de acum o săptămână i-a făcut mai buni… cetățeni:

● (Costi Rogozanu) La aceste alegeri am avut puterea de a ne entuziasma pentru că după o luptă aprigă între două programe de dreapta am reuşit să înlocuim un preşedinte de dreapta. (sursa)

● (Doru Bușcu) Alegerile n-au fost cîștigate de Iohannis, ci pierdute de Ponta. Dacă a nimeri în calea valului norocos e un merit, atunci e meritul lui Iohannis că a știut să existe. (sursa)

● (Pattrick Andre de Hillerin) Nu mediul virtual a câștigat alegerile, dar prin intermediul lui și, desigur, al televiziunilor, ni s-a înveninat excesiv o toamnă frumoasă. (…) Voiai să vorbești cu un prieten și descopereai că în trupul lui a intrat un candidat, că fața i-a fost îndepărtată și înlocuită cu un banner, că el însuși a dispărut în neant lăsând în locul lui un dobitoc măcinat de ură. (sursa)

● (Florin Poenaru) Dacă aceste alegeri au consființit din nou triumful anti-politicii, al candidatului providențial, biopolitic diferit de masa societății, precum și al dreptei neoliberale, ele au însemnat totodată și finalul mișcărilor așa-zis civice din 2013. S-a văzut că ceea ce părea o mișcare anti-sistemică, reformistă și progresistă s-a lipit fără nici o problemă de un segment al clasei politice mult hulite până atunci. (…) Ce este și mai cinic în această ecuație este că felul în care sunt tratate categoriile vulnerabile și sărace în Romania replică foarte bine modul în care sunt tratați în occidentul civilizat românii plecați acolo. (sursa)

Poate că acum, după ce tot valul de propagandă s-a mai disipat, meditează și concetățenii mei, măcar cei din municipiul Arad, la câteva chestiuni concrete, reale, palpabile, dincolo de orice slogan sau siglă. Și încet-încet uită să mai fie parțiali, realizând lucrurile ce se întâmplă în jur, în lumea reală, nu cea (selectivă) de pe Facebook:

● Banii dați de Guvernul lui Ponta pentru CET, ca arădenii ce se încălzesc prin sistemul centralizat de termoficare să nu moară de frig în iarna ce vine, au fost abia săptămâna aceasta repartizate de Primăria lui Falcă. (sursa)

● Corina Crețu, fost europarlamentar PSD, actual comisar european a aprobat mai mulți bani pentru infrastructură, inclusiv autostrada Arad – Timișoara care era plătită din împrumuturi și încă nu fusese terminată când premierul Emil Boc (PDL) alături de primarul Falcă (PDL) au ținut să taie panglica neapărat înaintea alegerilor. (sursa)

●  „Recuperarea economică în România va avansa la un model mai sustenabil în următorii ani, pe măsură ce ţara va depinde mai puţin pe exporturi pentru a sprijini creşterea”, se arată într-o analiză a al firmei de cercetare de piaţă Business Monitor International (BMI), citată Emerging Europe Monitor, publicaţie lunară parte a BMI. (sursa)

Cred că ați observat cum realitatea se arată puțin altfel decât realitatea din timpul campaniei. Și nici nu vorbim de promisiuni electorale ci de relatări mincinoase ale întâmplărilor, fie că a fost vorba de situația CET sau a drumurilor din Arad, fie a situației economice a României. Culmea este că pe măsură ce fumul tunurilor de propagandă se așterne peste țară, vedem tot mai multe contradicții față de ce se vehicula în urmă cu nici o lună.

● Guvernul din Rusia declară că se așteaptă la o schimbare majoră și că „noul președinte și noua componență a guvernului vor promova o politică menită să asigure dezvoltarea în continuare a cooperării noastre bilaterale”.  (sursa) Cum adică noua componență a guvernului să aducă o schimbare majoră? Dar nu era Guvernul lui Ponta „mână-n-mână cu rușii”?! Mais, qu’est qui ce passe?

● Fostul președinte, Emil Constantinescu, îi face o invitație lui Klaus Iohannis de a propune un proiect de țară. (sursa) Adică cum, candidatul nu avea un proiect pentru care a fost votat în detrimentul proiectului România Puternică (promovat în linii mari de USL) al candidatului Victor Ponta?

● Jurnaliști financiari observă că viziunea pe termen lung al lui Iohannis asupra economiei nu prea se potrivesc cu nevoile și problemele imediate. (sursa) De asemenea, noul președinte promite scăderea taxelor, inclusiv al TVA-ului, uitând că în paralel îl critica pe Ponta și guvernul acestuia că au scăzut taxe fără să aibă de unde acoperi anul viitor încasările pe care acestea le ofereau.

● Reducerea TVA (sursa) cel puțin la pâine și legume a fost realizată de Guvernul Ponta, după ce președintele „de dreapta” alături de guvernul pe care acesta l-a impus în ciuda voinței exprimate la alegerile parlamentare, l-a mărit cu 5% în 2010.

Băsescu consideră că opțiunea „de dreapta” pentru Cotroceni este moștenirea sa (sursa). Și omul are dreptate, la cum s-a comportat un reprezentant „de dreapta” în acești 10 ani, alegerea unui alt reprezentant de aceeași factură reprezintă o aprobare a acestui stil, pe care se pare că fostul primar de Sibiu (prin schimbarea majorității parlamentare în mijlocul mandatului legislativului pe care o anunță – sursa) îl continuă. Și pentru că toți cei care l-au blamat pe Ponta ca fiind exponentul unui sistem „de stânga”, și care i-au pus în cap cam toată istoria PSD, dar se pare că n-au făcut același lucru cu Iohannis, via PDL, PNL și Băsescu, Dublul Standard iese învingător.

2 Romanii sau 20 milioane de Romanii?

Astăzi au fost publicate rezultatele finale ale primului tur al alegerilor pentru presedinte: Victor Ponta (3.836.093 voturi) și Klaus Iohannis (2.881.406 voturi) se clasifică pentru turul doi. Am așteptat cifrele pentru a comenta o situație nu numai deranjantă, dar chiar periculoasă. Graficul dat de televiziuni și website-uri deopotrivă arată opțiunile de pe primele 2 locuri din fiecare județ. De ce au făcut așa ceva? Eu cred că din ignoranță. Au văzut la alegerile din S.U.A. cum colorează mass-media harta statelor și au copiat întocmai, uitând că (1) vorbim de o federație și că (2) sistemul electorilor nu se aplică la noi. Cu alte cuvinte, degeaba au colorat județele deoarece circumscripția e întreaga Românie, iar numărul de voturi se iau ca atare și nu în funcție de fiecare județ. La alegerile parlamentare uninominale aș fi înțeles rostul, pentru că fiecare județ este împărțit în (fix!) colegii uninominale și atunci trebuie menționat unde și ce parlamentari au câștigat voturile. Altfel, doar partidelor le este folositor acest grafic, să cunoască unde trebuie să insiste să atragă mai mulți votanți. Dar cum cele 20 de milioane de cetățeni ai României nu sunt toți într-un partid, neglijența din mass-media lasă loc ignoranței cetățenilor să-și facă de cap.

harta alegeri presedinte 2014   harta alegeri procente rezultate vot ponta iohannis

O parte din populație a folosit, atât în social media, pe stradă sau în formă bloggeristică, aceste grafice ale alegerilor ca un prilej de a-și afișa disprețul față de conaționali și a sublinia regionalismul tâmp. De ce tâmp? Pentru că nu există nici o bază reală de a spune că „moldoveanul prost a votat cu PSD” așa cum nu sunt dovezi concludente că „Transilvania europeană și frumoasă” a votat cu PDL-PNL. Mai mult, nu poți face astfel de afirmații pentru simplul fapt că în fiecare din județele respective au existat și voturi pentru Victor Ponta, nu doar pentru Klaus Iohannis și invers (cum se poate observa ușor mai sus), anulându-ți complet „teoria grafică”. De fapt, în unele județe din Nord-Vest, cum este Maramureș sau Satu Mare, diferența a fost de 0,09% respectiv 0,74%. Cazuri similare găsim și în județe din Sud sau din Est, unde voturile nu au fost 100% înspre candidatul unei tabere politice. Și e bine așa, am depășit vremurile când se câșgtigau „alegeri” cu 99%, dar unii parcă vor să aibă unanimitate. Degeaba încearcă Moise Guran să transmită exact această diviziune, din graficele sale (care au fost bazate pe ce studii? aaa, pe sondajul IRES care nu intră în nicio analiză serioasă a sondorilor, și publicat de Hotnews, site-ul clar anti-Ponta? în regulă atunci, adio obiectivitate) vedem că diferența nu este îngrozitor de mare, cum încearcă să deseneze unii conaționali realitatea. Ambii candidați au din toate bazinele electorale (educate) niște proporții mari de oameni. Sute de mii de votanți cu 10 clase, cu studii medii sau postliceală, și chiar și cu studii superioare în ambele tabere. La alegerile parlamentare avem sistemul redistribuirilor, pentru ca per total, adică pe toată țara, chiar dacă circumscripțiile sunt pe județ, cei ce au votat cu locurile 2 sau 3 să poate fi în final reprezentați. Dacă nu exista așa ceva, toată România era colorată în „USL”! Atunci cum rămânea cu „bănățenii frumoși” și „oltenii leneși”? Așadar, putem să facem glume pe marginea acestor grafice, chiar și să stigmatizăm țara dând apă la moară xenofobilor cum a făcut diaspora cu votul îngreunat (lucru mult exagerat, după cum se dovedește aici), dar mai mult sădim dezbinare inutilă.

Cunosc persoane din Moldova mult mai ospitaliere decât orice clujean cu care am strâns mâna. Am întâlnit oameni mai pregătiți în Galați decât orice student bilingv din Bihor. Oameni mai deschiși la minte în Ploiești decât mulți homofobi și ultra conservatori din Timișoara „creștină”. Tineri cu o viziune mai clară asupra realității în Suceava decât adolescenți pierduți (și drogați) în Arad. Exemplele pot continua, iar oricine poate să facă o diviziune în funcție de scopul lor. Eu cred că n-are nici un sens. Votați? Bine! Dar nu dați foc unei țări întregi doar pentru că nu vă place părerea celorlalți. Există viață și după alegeri. Iar mai jos puteți găsi un grafic demn de prezentat, unde se regăsesc opțiunile tuturor românilor și nu putem emite judecăți absolute.

alegeri 1996 t2