Principala lectie de administratie locala vs. nationala

cersetor-politic-falca-parlament-ponta

Nivelul de huligansim politic nu a fost atins de neolegionarul Mihai Neamțu zilele trecute, ci de către primarul actual al municipiului Arad, care îi agresează public pe parlamentarii dar și pe consilierii locali ai USL cu faptul că aceștia „nu aduc bani de la București”. Pe lângă rolul de travestit politic, cu care Gh. Falcă s-ar putea să intre în istoria politică a României, acesta face pași insistenți și către postura de cerșetor politic.

Nu este o noutate faptul că românii nu știu ce rol are Parlamentul – adică cel de a legifera (= activitate de elaborare si adoptare a legilor; în România, legiferarea este de competenta exclusiva a Parlamentului). Dar faptul că un primar cu atâția ani la activ în această funcție, cum este Gheorghe Falcă, perpetuă constant ideea falsă că parlamentarii trebuie să aducă bani de la București pentru municipiu sau județ, poate fi studiu de caz de incompetență pentru specialiștii de drept administrativ, sau studiu de campanie electorală pentru specialiștii de comunicare politică. Bugetul orașului este consistent, dar banii sunt irosiți pe lucruri inutile, sau cel puțin nu în interesul public. Cu toate acestea, primarul vrea și mai mulți bani de la București, mizând pe un patriotism local irelevant. Prin această acțiune, pune Aradul în situația unui cerșetor care cere bani deși are posibiliăți financiare.

Pe lângă această solicitare fără fond legal sau moral, Falcă îi găsește vinovați pentru toate problemele Aradului pe consilierii USL, cu toate că majoritatea PDL+UDMR+PPDD pe care și-a croit-o în Consiliul Local atinge procentul de 61%, iar inițiativele consilierilor USL sunt abuziv ascunse prin sertarele Primăriei, nefiind măcar supuse dezbaterii darămite votului.

Principala lecție de administrație

pentru un primar care ocupă această funcție de aproape un deceniu a întârziat cu cel puțin 8 ani în cazul Aradului. De la schimbarea clară a componenței Consiliului Municipal în 2012, Falcă amenință consilierii opoziției locale când aceștia nu votează cum le indică el. Cu alte cuvinte, chiar și când legislația nu cere majorități calificate pentru anumite proiecte de hotărâri, edilul actual vrea unanimitate. Cu alegerile europarlamentare apropiindu-se, cred că este momentul oportun să ne punem întrebarea: dorim reprezentanți administrativi europeni sau medievali?

legeLegea este un „act normativ, care emană de la Parlamentul României, ce cuprinde norme generale de conduită, de aplicație repetată, obligatorii și impersonale, susceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin forța de constrângere a statului. Legea reglementează principalele relații sociale care guvernează viața societății, reprezentând principalul izvor de drept, cu forță juridică superioară față de toate celelalte izvoare de drept.” Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Nu legi preferențiale, în funcție de gradul de rudenie a primarului din Arad cu Președintele României sau prietenia acestuia cu un prim-ministru la un moment dat. Printre atribuțiile consilierilor (cf. Pro Democratia), nu se regăsește „discutarea cu liderii partidelor pentru ca Aradul să primească mai mulți bani de la București”. Am găsit în schimb, între cele 10 pagini de ghid al consilierului local, competențele de a crea cadrul de funcționare a serviciilor publice, lucru pe care primarul Falcă nu îl abordează în discursul public, pentru că nu are pe cine să dea vina (eventual pe unii directori), el păstorind timp de 8 ani de zile o administrație, un consiliu și servicii publice locale care aveau obligația de a face lucrurile mai bune în oraș, nu cu „bani de la București”.

Este clar însă că sistemul de „vot uninominal” a fost exploatat și iată că încă mai este exploatat în scop electoral, de imagine politică exclusivă, nu în sensul de apropiere a responsabilității parlamentare de cetățeni, cum fusese gândit în teorie.

în toamna lui 2004, mai mult de jumătate din cetăţenii cu drept de vot ai României nu cunoşteau numele, nu cunoşteau personal şi nici nu auziseră vreodată de un parlamentar ales în circumscripţia lor. Iată de ce una din necesităţile care se conturează foarte clar la nivelul politicii româneşti este aceea de întărire a relaţiei membrilor Parlamentului României cu cetăţenii. O politică a comunicării permanente cu cetăţenii din circumscripţie este o abordare care aduce avantajul creşterii satisfacţiei românilor faţă de mediul politic în general. Procesul continuu, pe parcursul mandatului, prin care parlamentarul se deschide către problemele şi nevoile cetăţeanului este menit să asigure actului reprezentativ al politicianului român o factură europeană, în acelaşi timp îmbunătăţind calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. În mod particular, în perioadele electorale, ca efect al schimbărilor mai sus menţionate, o parte semnificativă a capitalului politic se transferă de la nivelul naţional al imaginii de care beneficiază un partid politic la nivelul local, cel al circumscripţiei în care cetăţeanul îşi exercită votul pentru candidatul, mai degrabă decât partidul, în care are cea mai mare încredere. sursa

Parlamentarii, cât și consilierii USL din Arad ar trebui să oprească acest stil agresiv, abuziv, și paralel cu legea, cu care primarul actual Falcă a reușit să se facă cunoscut la mijlocul anilor 2000, dar care astăzi este depășit și aș adăuga ne-european.

Surse: Pro Democratia, dictio.ro, incont.ro

One Reply to “Principala lectie de administratie locala vs. nationala”

Leave a Reply