4 concluzii despre intersectia lui Falca

falca-nu-este-specialistToată România a auzit deja de intersecția anapoda ce duce într-o clădire din Arad. Recunosc, la început am fost sceptic față de acest eveniment (can-can și posibilă strategie de comunicare politica). Dar, ca subiect de interes politico administrativ local, el trebuie analizat într-un mod detaliat. Am ascultat interviul dat de Gheorghe Falcă la Antena 3 și am disecat explicațiile primarului actual al municipiului Arad. Concluzia are 4 părți.

Chiar dacă moderatoarea emisiunii Se întâmplă în România, Maria Coman, s-a concentrat doar pe aspectul clădirii nedemolate încă, nefiind atentă la detaliile prin care Falcă arăta un anumit nivel de nepricepere administrativă, am mers mai departe de imaginea unui specialist în trafic urban în care reprezentantul Primăriei ar dori să fie văzut de votanții săi. La o inspecție atentă (vezi transcript interviu Antena 3), am observat cum acest politician reușește să producă niște enormități inginerești și administrative. Iată seria de 4 concluzii pe care le-am extras din tot incidentul.

1. Intersecțiile nu fluidizează circulația.

Și e o intersecție în care vor ajunge mașinile când vor merge la centrul comercial, da înainte de a ajunge mașinile la centrul comercial, trebuie să ajungă mașinile să demoleze clădirea, și mașinile de șantier care să construiască clădirea. Și atunci se fluidizează drumul. Dacă lăsăm să, nu făceam această intersecție decât după ce se termina centrul comercial, nu beneficiam de intersecție pentru fluidizarea drumului. Pentru că, a intra în intersecție, se intră cu 3 benzi – una la stânga direct în clădirea pe care o aveți, care n-o să mai existe, da? (Și două înainte.)

Ceea ce toată lumea civilizată știe, iar ing. Gh. Falcă încă nu cunoaște, este că intersecțiile sunt contra-indicate pentru fluidizarea traficului. Administrațiile mai moderne decât prost-asfaltatul Arad, cum ar fi statul Washington (S.U.A.), susțin sensul giratoriu pentru beneficiile de fluidizare și siguranță pe care le aduce în trafic. Opțiunea modernă pentru fluidizarea drumului este cea a sensului giratoriu. În plus, cartierul Vlaicu va fi și mai dificil de traversat cu încă o intersecție la o distanța de aproape 100m față de alte 2 intersecții! Iar dacă referințele din acest paragraf sunt prea complexe, iată o explicație video mai ușor de înțeles.

2. Orice șantier pe spațiu privat nu are voie să blocheze spațiul public.

Acolo în imagini vedeți o clădire; în locului acelei clădiri și în spate se va crea un centru comercial. (Așa.) În momentul în care s-a aprobat PUZ-ul, noi în comparație cu multe administrații și chiar și cu administrațiile de aici de la dvs. din București, noi punem condiții ca înainte de a începe construcția, să se realizeze utilitățile. Una din utilități ca importanță este intersecția. Haideți că va fi șantier, strada aceea, Calea Aurel Vlaicu este cea mai circulată stradă, iar dacă constructorul nu realiza întâi intersecția, și se apuca să demoleze clădirea și să realizeze centrul comercial, orașul era blocat. (De ce?) Deci noi am cerut, noi am cerut constructorului întâi… (Dar de ce era blocat orașul, explicați-mi vă rog?) Păi înseamă că nu ați fost pe un șantier la noi toate camioanele trebuie să intre pe banda -sunt două benzi acolo- toate camioanele trebuiau să intre pe o bandă -blocau o bandă timp de 6 luni de zile– atât cu demolarea, apoi cu aprovizionarea materialelor de construcție, cu tot ce înseamnă acces.

Degeaba municipii mai avansate, cum ar fi Timișoara (art.3, alin.(1), lit.c), și alin.(3) /pag.4) sau Cluj-Napoca (art.1-2), au deja anumite prevederi pentru blocarea căilor publice de circulație și chiar au prevăzute niște amenzi pentru persoanele juridice care încarcă spațiul public cu betoniere și alte materiale de construcții (Timișoara: între 1.000 și 2.500 lei). Se pare că în Arad, conform cu declarațiile edilului actual, municipalitatea este impotentă; și atunci găsește tot felul de medicamente de genul „utilități”. Și totuși, ca instituție de Stat finanțată din bani publici, fie a acționat abuziv, motivând eliberarea PUZ-ului de o prevedere ce nu există și pentru lucruri pentru care există legislație în vigoare. În lumina acestor aspecte, investitorul (S.C. IMOVEST CLEAN S.A.) ar putea să aibă în vedere acționarea municipalității în instanță. Desigur, tot din bani publici vor fi plătite comisioanele avocaților și despăgubirile, nu din banii celor care au abuzat de funcția lor publică.

Voi recurge, din nou, și la o explicație foto, ca să vedem cum: 1) mașinile aveau loc să staționeze mai mult de 8 metri (în afara carosabilului!) și să facă toate acele lucruri necesare în timpul unui șantier, și fără intersecția anapoda 2) mașinile puteau intra în spațiul de construcție prin poarta principală! fără intersecția anapoda. 3) altelucrări în cartierul Vlaicu au exact caracteristicile descrise în punctele anterioare, fără a fi necesată o intersecție.

intersectia-anapoda-din-Arad-Vlaicu-1 intersectia-anapoda-din-Arad-Vlaicu-2 intersectia-anapoda-din-Arad-Vlaicu-3 intersectia-anapoda-din-Arad-Vlaicu-0

3. Un camion nu încape într-o intersecție de dimensiuni reduse, fără să o afecteze pe aceasta.

Dacă nu m-ați auzit, înainte le-am cerut înainte să realizeze intersecția, da? Utilitatea! Și făcând intersecția, camionul vine direct, în momentul în care se sparge clădirea, și nu mai afectează circulația oamenilor. Dacă nu, camionul trebuia să meargă în următoarea intersecție pe care o bloca. Făcea curbă 180 de grade, se întorcea, mai făcea curbă și intra în dreapta. Ce e rău în România că pă banii omului privat administrația locală impune înainte de a începe demolarea și să construiască un centru comercial, care durează, poate chiar un an de zile, să realizeze privatul intersecția, să ne fluidizeze zona de lucru și de șantier.

Era mai bine dacă Falcă explica, cum întoarce ditamai camionul sau buldozerul pe o trecere de pietoni și o intersecție la fel de îngustă. Și fără să o distrugă minimal! Argumentul principal al fostului inginer de drumuri este că nu se puteau face toate acestea fără ca intersecția să fie construită mai înainte. Poate s-a jucat prea mult, și confundă virtualul cu realitatea, în care nu are chiar posibilitatea să opereze utilaje de transport, construcție sau demolare. În mod cert această operațiune, în condițiile dimensiunilor intersecției din Vlaicu, este consumatoare de timp și nu fluidizează deloc traficul. Din contră, îl poate bloca, în funcție de capacitățile de contorsionare a șoferilor. Iată și niște detalii foto:

intersectia-anapoda-din-Arad-Vlaicu-4

4. Politicianul `specialist` este depășit de „logica lucrurilor”.

Dacă un om care nu are știință se implică într-o zonă a unor oameni care au știință și aplecare, n-aduce decât rău. În administrație și în urbanism, trebuie să faci ca și în logica lucrurilor.

Cei care avem deja o memorie a lucrurilor petrecute în Arad, știm că nu este recomandat să dăm crezare lucrurilor pe care Gheorghe Falcă le spune despre el și mai degrabă să fim atenți la ce face (vezi „vă dați seama cât mai avem de reglementat?!”); uneori ar fi bine ca și acesta să fie atent și să-și urmeze propriile sfaturi mai des (vezi citatul de mai sus). Este în logica lucrurilor, așa cum arătat în cele 3 puncte de mai sus.

Cu bătaie lungă

Primarul actual al Aradului a fost devansat de tehnici moderne în transport și trafic urban. Mai mult, intersecția cu care a făcut Aradul (de râs?) în mass-media națională, ar putea chiar spori pericolulu la care se supun pietonii cartierului Vlaicu.

În mod eronat (și foarte arogant aș adăuga), reprezentantul PDL la Primăria Arad, Gh. Falcă, consideră că votul reprezintă măsura profesionalismului său. Am expus pe larg modul oportunist în care a reușit să se poziționeze la fiecare ciclu electoral ca primul pe lista voturilor înregistrate. Intersecția anapoda este o nouă încercare de a-și crea o imagine departe de realitate. Adevărul este că are și un public pe măsură. Problema ar fi că `medicamentele` de genul „mai întâi ne faceți intersecția” nu funcționează de mai bine de 9 ani, de când Falcă își implementează specializarea la Primărie. Unii arădeni preferă însă să ignore aceasta. Mircea Badea explică mai bine:

http://youtu.be/BnnBaZXHTSY

2 Replies to “4 concluzii despre intersectia lui Falca”

  1. Confirm si eu. Din nefericire in intersectie te descurci greu cu camionul. Iar daca transporti si materiale grele, chiar gabarit depasit, esti predestinat incidentelor si / sau accidentelor. Am incercat conducand camioane cu lemne, diverse utilaje sau materiale de constructii. Astept sa apara un mod pentru trotineta.Cred ca e singura capabila sa intre si sa iasa din intersectie intreaga. +1 pentru sensul giratoriu. (PS Conduc virtual, in ETS2. Daca respectivul s-a jucat si a ramas marcat ca poate rezolva usor o intersectie, probabil foloseste cheat-uri)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *