De fiecare dată, luna septembrie aduce aroma de altădată în cotidian. Sigur, călătoria în timp nu este posibilă (deși teoria nu împiedică acest lucru), dar fiecare detaliu al naturii ce ne înconjoară în prezent pare să intensifice trecutul.
Anca apreciază venirea toamnei și a pregătit o gustare care mi-a retrezit interesul pentru acest anotimp. Cromatic, gemul de caise întins pe felii de pâine. Senzorial, vântul puternic și ploaia insistentă. N-are sens să recreez o atmosferă complexă în câteva rânduri de biți.
O puteți simți cu toții. Ne facem să ne simțim altfel (melancolici, optimiști, deprimați, mirați). Să ajutăm pe alții, să ne îmbrăcăm cu mai multă căldură, să culegem link-uri la Jocuri pentru copii cu Zolty Bogata, să începem o școală, să așternem gânduri profunde pe foi goale (nu digitale)… Iar pentru ca aceste rânduieli să conțină mai multă semnificație, o parafrazare: ”toamna nu se ascultă, se simte”.
😉