Ianuarie revolutionar: O altfel de comunicare

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în protest față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Da, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

O altfel de comunicare

—————————————

Cei care au ieșit în stradă și au rămas în stradă vor fără echivoc ca Băsescu să plece. Sunt cei care nu mai au răbdare cu această guvernare și cer alegeri anticipate. Nici mai mult, nici mai puțin. Nu sunt calculate alternativele electorale. DAR au fost cântărite opțiunile politice și ele spun un singur lucru: NU Băsescu, NU PDL !

 

Oamenii au rămas în stradă pentru că acolo -în fața Primăriilor, în centrele orașelor, în Piață- se simt uniți. În altă parte ei nu sunt reprezentați. În Parlament votul lor a fost batjocorit, iar opțiunea electorală le-a fost luată. Se poate și ca mass-media să fi vrut să confiște manifestațiile, transformându-le într-un show zilnic de seară. Însă oamenii se înfurie tot mai mult pe TV și tot mai mult sunt nereprezentați și acolo. La TV, Antena 3 este singura care le mai unge urechile. Însă e prea centralizată. Doar personalitatile de nivel național sunt tocate mărunt, pe când clanurile locale și corupții din orașele provinciei rămân pe capul oamenilor. În presa online și cea scrisă, nu se spune nimic de rău de trimișii lui Băsescu și ai PDL în teritoriu; nu există nicio cale de a mai ”deschide supapa nemulțumirilor”.

 

În piață oamenii scandează, cântă, vorbesc, dar mai cu seamă comunică. În fața unei tot mai mari lipse de canale în care să-și găsească nemulțumirea, ei au regăsit agora.

 —————————————

Vezi următorul segment

U-NI-TA-TE

Ianuarie revolutionar: Băsescu în scenă

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în protest față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Da, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

Băsescu în scenă

————————————–

Pe 24 ianuarie Președintele Băsescu are prima referire oficială la proteste, aproape plângând în timpul discursului. Nu înainte să glumească pe seama lor la două evenimente publice: întâlnirea cu diplomații acreditați la București și întâlnirea cu posibililii candidați la funcția de consilier prezidențial. La această primă referire, președintele anunță intervenția sa de a doua zi pe care o va avea cu românii.

 

În discursul mult (prea mult) așteptat, T. Băsescu confruntă manifestațiile din străzile marilor orașe din țară. Însă într-o cu totul altă manieră decât cea așteptată de mulți sau fantasmată de unii (vezi Tolontan).

 

Dacă ești interesat de comunicare și scena politică internațională în general, puteai vedea bucăți mari din temele rostite de Președintele României, în discursul privind Starea Națiunii al Președintelui S.U.A., difuzat doar cu o seară înainte.

 

Măsurile de austeritate, politica de responsabilitate bugetară, politica de păstrare a direcției ”pozitive” pe care o are țara. Protestele sunt minimalizate și reduse la contextul Crizei și austerității. Nimic despre o posibilă demisie, despre derapajele de democrație al cărui autor este.

————————————–

Vezi următorul segment

”GHICI, GHICITOAREA MEA”