Povestea Taxelor locale pentru 2013 in Arad

buletindecarei.roMomentan, dezbaterea pe taxele și impozitele locale a luat sfârșit. Personalul Primăriei a pus ultima cărămidă la ceea ce în decembrie era o certitudine politico-administrativă – Consiliul Local Arad a votat mărirea taxelor cu 16% – prin anunțarea în ședința comisiilor de specialitate de marțea trecută, că nivelul acestora nu se pot scădea nicicum în mod legal. Situația în care s-a ajuns aici este însă o poveste puțin mai lungă și mai nuanțată. Continue reading “Povestea Taxelor locale pentru 2013 in Arad”

Cinema si Politica: Sergiu Nicolaescu

Sergiu Nicolaescu - Centrul National al CinematografieiÎnainte de HBO, torrente, internet prin fibră optică sau CinemaCity, era… Cinematograful Dacia. Construit înainte de 89 de comuniști și lăsat aproape în paragină de capitaliști, denumirea sa poate stârni și astăzi controverse; fie că vorbim despre teritoriul pe care statul român actual a luat ființă, sau despre starea culturii în societatea de azi.

Legătura dintre Sergiu Nicolaescu și Dacia nu este numai una de natură cinefilă (vezi filmul Dacii).  Continue reading “Cinema si Politica: Sergiu Nicolaescu”

O cerere pierduta (?) (UPDATE)

Pe 5 martie am înaintat Primăriei o cerere în baza Legii 544/2001. Am cerut câteva informații publice privind ședințele și dezbaterile organizate în ultimele 6 luni. Orice cerere de acest tip este rezolvată în termenele prevăzute la Articolul 7 din legea mai sus menționată.

Art. 7.

(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.

De la momentul depunerii cererii mele (înregistrată cu nr.13520 ), au trecut mai bine de 10 zile. Volumul este unul mare într-adevăr, ceea ce am cerut eu se poate întinde și pe 100 de pagini, dar dacă există o evidență profesionistă, efortul nu ar trebui să depășească o oră maximum. Volumul mare este sinonim cu 30 de zile, după cum stă scris în articolul 7. DOAR că până în această clipă nu am fost înștiințat asupra faptului că primesc răspunsul în aceste 30 de zile. Întrebarea cea mare este:

Continue reading “O cerere pierduta (?) (UPDATE)”

Arad 2011: incultura administrativa

Taxele și impozitele locale au rămas la nivelul maxim în Aradul anului 2012. Degeaba vistieria municipiului a înregistrat un surplus de 17 milioane euro(!) necheltuiți anul trecut. Nu sunt, se pare, destui bani pentru investiții ilogice și inoportune, ca să nu zic dedicate clientelei de partid. Ultima ședință de Consiliu Local arată însă ceva mai mult decât setea coruptă pentru banul public al actualilor guvernanți: incultura administrativă.

nu cunosc funcția unui Consiliu: ”Haideți domnule Cristea că nu dezbatem aici”

rostește președintele de ședință, când consilierul Claudiu Cristea a vrut să explice amendamentele care aveau să reducă nivelul fiscalității arădene. Pe când acesta este exact rolul unui Consiliu! Dezbatere, argumente, concluzii, consens (în cel mai bun caz). Membrii actualului partid de guvernământ vine cu tema gata făcută de la șeful lor. Păcat. De democrație.

nu au argumente: răspunsul la construcții logice este simplul ”NU”.

Vis-a-vis de efectul de subevaluare al proprietăților ca urmare a impozitului enorm imputat neevaluării la timp a imobilelor persoanelor juridice. Care efectiv face ca după termenul de neevaluare de 5 ani, în aproape 2 ani de întârzieri (care poate fi cauzat fie de neglijența contabilului, fie de birocrația excesivă a Administrației – se pierd actele) valoarea taxei cerute să se ridică la peste 80% din valoarea imobilului. Argumentul prezentat CLM-ului: pentru ca să scape de aceste penalități, experiența arată că mediul privat va subevalua imobilele, în loc să riște o penalizare atât de mare (cei 80% de mai sus). Răspunsul PDL: ”nu se va întâmpla asta”. Punct. Vot.

nu cunosc principiul transparenței: ”s-a făcut public domnule lucrul acesta! De 2 ani!”

Transparent nu presupune numai să iei la cunoștiință de o decizie, ci și – poate mai important – să fie cunoscut publicului (nu numai celor din arcul puterii) cine a hotărât un lucru cu implicații mari pentru municipalitate, în ce fel (conform cărei proceduri) a fost decis acest lucru și de ce tocmai acel lucru.

nu suportă anchetele: un demers legal supără când e ceva ilegal la mijloc.

Mișcarea Arădeană a cerut o anchetă în privința desființării voite și încete a Aeroportului, însă se pare că pe un consilier al PDL în mod special acest lucru, perfect legal și democratic, l-a deranjat din cale-afară. După ședința Consiliului Local din 7 decembrie, acesta s-a răstit la președintele organizației arădene. Dacă Mișcarea se înșeală, iar organele abilitate (atenție! aici intră și cele naționale, dar și cele europene, conform principiului subsidiarității) concluzionează că nu a existat nicio neregulă, asta este: ne-am înșelat amarnic, ne-am făcut de râs, iar ei și-au demonstrat nevinovăția. Așa ar fi într-o societate normală. Însă societatea pe care au creat-o în România ”revoltații puterii”, nu suportă o minte și o atitudine investigativă când e vorba de ”afacerile” lor.

nu vor un ochi critic: Administrația a amânat un proiect pentru a manipula opinia publică.

În luna noiembrie a avut loc o dezbatere privind nivelul taxării în Arad. În ședința de Consiliu de după dezbatere, s-a scos de pe ordinea de zi proiectul taxării, motivându-se nevoia unui timp suplimentar pentru includerea amendamentelor aduse de societatea civilă.

În ultima ședință, nu s-a făcut nicio modificare proiectului de hotărâre reintrodus la vot. Taxele și impozitele tot la maximul posibil. În plus, faptul că au programat ședința din 7 decembrie pentru ora 9:00 dimineața(!), când niciun adult care muncește cu un program fix nu putea participa la o ședință care, reamintesc de fiecare dată când pot, este PUBLICĂ, adică deschisă publicului, arată frica de ”întoarcere la popor”. Ce mijloace de presiune asupra decidenților mai poate avea cineva atunci?

Adevărul faptic este: au mințit ca să stea liniștiți oamenii, să calmeze mulțimile. Apoi au decis rapid că rămâne tot cum vor ei. Rapid, când toată lumea doarme. Ferma Animalelor a lui Orwell ce ar spune?

Democrația se scufundă încet. Oricât de multă lume nu crede asta. Până la urmă, oamenii au crezut același lucru și despre Titanic. Rezultatul ?