Ianuarie revolutionar: Scânteia

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în opoziție față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Însă DA, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

Scânteia

—————————————

În 9 ianuarie, președintele în funcție, Traian Băsescu, intră în direct la o emisiune TV unde invitatul serii, dr.Raed Arafat, făcea o expunere cu privire la Noua Lege a Sănătății, aflată la acea vreme în dezbatere publică și pe site-ul Ministerului Sănătății și pe cel al Administrației Prezidențiale. În monologul său de aproape 45 de minute, Băsescu îl ceartă pe subsecretarul de stat Arafat, concluzionând: ”Ori trebuie să plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeți că pleacă?”.

 

Raed Arafat nu stă prea mult pe gânduri și demisionează din Minister a doua zi.

 

Primii care ies în stradă pe 11 ianuarie, în semn de protest pentru cele întâmplate sunt un grup de aproximativ 50 de persoane din Cluj-Napoca.  Pe pancartele lor stau scrise mesajele:  ”Noi pentru SMURD”, ”Sănătate pentru toți”, ”CJE susține SMURD”, ”Sănătatea nu trebuie să devină un obiect de Lux”, ”Respect Raed Arafat”, ”Ne-ați ciuruit!” Unul dintre participanți rostea motivul manifestăriiM-a convins că situația este disperată și nu mai există speranță în țara asta. Dar totuși iată că acei oameni din Cluj au arătat că există o speranță: pentru respect și solidaritate.

 

O întrebare legitimă: DE CE tocmai la Cluj-Napoca se naște această scânteie?

Poate pentru că primarul PDL al Clujului a fost reținut la propunerea DNA pe 9 noiembrie și transferat ulterior într-o închisoare. Sau pentru că la Cluj-Napoca cei care activează în mediul civic și al protecției drepturilor omului, au o înclinație mai degrabă către stânga ideologică (Noua Lege a Sănătății deschidea drumul sistemului medical de urgență către firme private). Sau pentru că în orașul de pe Someș se află centrul activiștilor Roșia Montană; care pe 7 noiembrie au ”ocupat” fostul Hotel Continental în semn de protest. Sau pentru că orașul are o mulțime de studenți de origine arabă care studiază medicina.

 

Toate au fost sigur elemente care au contribuit la ieșirea lor în stradă.

 

Nu am analizat componența grupului celor 50 care au ieșit atunci în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Dar nici nu trebuie să aibă legătură directă cu cei care au ieșit de atâtea ori în dățile precedente, ca să fie o emanație a acelora. Comunitatea, oricât de inertă ar fi cea românească, are parte de procese de comunicare interesante între membrii săi.

—————————————

Vezi următorul segment

UN STRIGĂT

Ianuarie revolutionar: Ceva e putred în România

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în opoziție față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Însă DA, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

Ceva e putred în România

—————————————

Semnele au existat. Toamna și începutul iernii lui 2011 anunțau mai mult ca oricând că ceva ”ciudat se întâmplă” și că oamenii vor să schimbe legile asumate (deci nedezbătute în Parlament) de către Guvernul Boc-PDL în primăvara aceluiași an. De menționat că și atunci au existat proteste. Se poate spune că invitația la Dialog a existat de nenumărate ori. Fie că vorbim de protestele împotriva Noului Cod al Muncii (martie), fie de cele împotriva Noii Legi a Educației (aprilie). A fost exprimată și Solidaritatea pentru manifestările Indignaților bătuți cu bestialitate de către forțele de ordine din Spania (iunie), încercând în același timp să se instituționalizeze practica protestului pașnic, simbolic.

 

În noiembrie 25, un ”ciudat” eveniment nu are parte de atenția dorită, atât din partea mass-media, cât mai mult a autorităților. Protestul început la Facultatea de Istorie din București, a căror revendicări sunt îndreptate împotriva situației din Educație, cu toate că în același an fusese adoptată o nouă lege, se răspândește în următoarele 3-4 zile și în alte centre universitare din întreaga țară. Manfiestația dispare încet în surzenia vreunui factor de decizie și de atenție publică.

 

La începutul lui decembrie, fenomenul ”Occupy Romania” apare și în România, însă participanții au fost presați și intimidați repede pentru a renunța. Semnificația lui a fost doar simbolică, de oficializare a evenimentelor de ocupare a Facultăților și de aliniere a protestelor la cele din New York. Deși, pentru a fi corecți, este tot o aliniere la cele ale mișcării Indignaților din Spania.

—————————————

Vezi următorul segment

SCÂNTEIA