În urmă cu câteva zile (o săptămână chiar), în secțiunea de comentarii a entertrainer-ului Gorgan am fost brusc lovit cu o idee: din nefericire e la modă să pari interesat de teme sociale sau civice.
Chiar așa să fie? Adică multitudinea de oameni care azi se premiază în te miri ce categorii și gale (re)inventate an de an, nu fac asta pentru că așa simt ei. De fapt, ba da! Sunt voluntari pentru că se simt mai bine … când împărtășesc (a se citi laudă) celor dragi că au fost voluntari la un workshop de vopsire a unei școli amărâte din județ; sau când, între o cafea și o țigară, pot răspunde cu superioritatea unei veverițe cocoțate în nuc, la întrebarea ”Ce faci în timpul liber?” cu ”Sunt văluntar băi nene!”. Pe scurt, am putea rezuma întreaga manifestare într-o maximă de-a lui Gorgan (n-am ce să-ți fac, trebuie să te menționez dacă tu ai scos perla): tineri care o ard responsabil, dar fara responsabilitate, pe Facebook!
Nu cred că există o modalitate științifică de a determina existența acestui trend civic. Sigur că vezi mai degrabă pe cel ce se laudă că este (dau un exemplu la întâmplare) Voluntarul Anului 2011 în Protecția Mediului, apărând în poze cu mâinile și sweater-ul mai curat ca la o paradă de modă, decât cum te-ai aștepta de la un fan al pământului și mediului înconjurător. Dar pe unul care chiar construiește case în timpul liber pentru cei care nu au efectiv un acoperiș deasupra capului, nu o să-l vezi lăudându-se că a mai dat un click la Cauza Protejați Castorii de Fântâna lui Falcă.
Fenomenul (dacă se poate stabili ca atare) sau, mai bine zis, observația trendului civic vine în completarea epidemiei de cultură, ca să-l parafrazez pe Dănuț Ungureanu (în cartea Români deja deștepți, Ed.Media On, București, 2007). Eu mai țin minte când cu ziarul se vindea și colecția de carte, iar lumea se îngrămădea să o cumpere, pe principiul lasă că e bine să o ai acolo în bilbiotecă, cine știe când vrei să o citești. De atunci, cetățenii se pare că au urmat sfatul lui Dănuț: Când îți vine să citești o carte, fă ceva folositor pentru ceilalți, sădește un pom.
Mare domn ca m-ai mentionat dar vezi ca trendu’ asta-i (decat) descendent 😉
Adica tot mai multa lume intra in ”randurile voluntariatului” pe bune?
Adica descendent 😉
Frumos era sa spui si cine ti-a dat ideea asta valoroasa :))
Acum serios vbind, e o epidemie interesanta si nu se rezuma la voluntariat. De la probleme politice pana la manifestari civice, de la piste ptr biciclete pana la lansari de carte si de la kf (underground cica) pana la teatrul vechi, totul e la moda. Ce, tu crezi ca toate fufele si tampitii de la manifestari sunt acolo ptr cauza? Hai, sictir. E simplu: mai o poveste, mai o poza, mai un check in plus tag pe facebook si uite asa, lista calitatilor tale se lungeste. Si stii cum mi-am dat seama? Cand am vazut nspe mii de tarfulite ca mai nou (acum vreo 4 ani) sunt underground, au opinii sociale, le intereseaza de copaci si de vopsit garduri si de adunat gunoaie si m-a lovit peste cap motivul: e cool. Esti pitipoanca sub acoperire, noaptea te freci de bara in rene si dimineata sadesti un copac. Ft frumos, mie imi place mult fiindca are de castigat padurea. Ce nu-mi place totusi e ca toti sunt acum sensibili, interesati si pasionati, dar cand inchid usa dupa ei fac pipi in ghiveci si se uita TOT la Kanal D si citesc tot Cancan si asculta tot manele si Inna. Si ma induce in eroare trendul.
Am pus link direct VdP 🙂 Poate că trendul civic intră în cuprinsul fenomenului generației mai sofisticate, subiect pe care l-ai disecat și l-ai atribuit artificializării sau superficializării noilor generații. Poate induce în eroare, dar pe termen lung „câștigă pădurea” și crește nivelul minim de acceptare socială a unui comportament: adică ești pițipoancă/cocalar, bine bine, dar dacă nu pui mâna și sădești măcar un pom într-un an, ești nașpa, neacceptat de restul societății. Cu alte cuvinte, trendul civic (conform și definiției sale –nu numai sensului pe care i-l atribuim de cele mai multe ori– arată direcția) și se transformă în cele din urmă în norma (etică) civică.
Asta e o sabie cu doua taisuri, Mihnea, si nu imi place unde ar putea duce. E regula anularii: degeaba sadesti un pom daca tu esti un om fara creier care nu recicleaza, cumpara blanuri, consuma apa aiurea, poarta piele naturala samd. Intelegi ce zic? Nu vreau jumatati de masura. Ori suntem oameni responsabili, ori suntem pe planeta de umplutura. Nu mi-au placut niciodata actiunile scuzabile: ‘e un tampit care freaca mult combustibil pe centru in masina lui puternica de kkt’ – ‘daaa, dar lasa ca ajuta oameni sau face proiecte sau cumpara paine pentru saraci’ sau stiu eu ce munca de voluntariat lasa in urma. Nu. Punct. Daca raul pe care il faci nu e mai putin decat binele pe care il faci, atunci binele devine nul.. La fel si cu trend-ul asta civic. Exista aceasta ‘moda’ de cumul: un pic de bine aici, un pic de bine acolo, mai o greseala, mai o scuza, inca un bine, un mic rau = fiinta umana. NU. Stradania e inspre perfectiune, nu inspre complacere. Exemplu simplu pentru a intelege prostiile pe care le spun: toti romanii prosti spun ‘casi’ => introducem pluralul ‘casi’ ca forma acceptata pentru ca e mai usor sa acceptam o greseala perpetua decat sa obligam toti oamenii sa foloseasca pluralul corect. La fel si cu valorile, intentiile bune, saditul de pomi, bla bla bla.