Despre hoți

…nu ar fi multe de spus. Sunt de toate formele și culorile (politice sau de altă natură). Au tehnici din cele mai diverse, demne chiar de romane SF.

      Sâmbăta trecută, am poposit timp de 5 minute pe platoul din fața Primăriei. Lăsând pentru altă postare problema îngrădirii libertății cu lanțuri de 20.000 lei, am să mă concetrez în această poveste pe micii infractori; pe cei mari îi demontăm cu altă ocazie.

      Prostituata și (cred) proxenetul ei mi-au scurtat șederea pe băncile de la km 0. Așa că m-am pornit grăbit către Noaptea Bibliotecilor, unde am fost impresionat de micile activități care au făcut din evenimentul de la A.D.Xenopol unul de excepție.

      La ieșire, bibicleta cu care mă deplasam de obicei nu mai era unde o lăsasem. Lanțul bucățele de pe jos mi-a confirmat: bicicleta mi-a fost furată. N-am zăbovit și am contactat poliția, făcut plângeri, dat cu subsemnatul.

      La aflarea veștii, prietenii erau mai șocați și (parcă mai) îndurerați ca mine. Eu în schimb nu mi-am pierdu speranța că bicicleta a dispărut cu totul și că o voi mai revedea vreodată. A doua zi am mers în Obor și am căutat-o printre și pe tarabe. Fără rezultat.

      Sâmbăta (spre duminica) aceasta, am recuperat-o. Dezechilibratul de Codruț (sau Jacky după cum îl cunosc unii) rula pe ea, parcând într-un drift fix în fața mea ! Long story short, bița e din nou în posesia mea.

      Infractorul e încă în căutările poliției. Pentru el, lanțurile încă nu zdrăngăne. Dar nu asta mă interesează în mod special.

      Nu văd întreaga poveste ca pe una de justiție sau dreptate. Poliția ajunsese, cu chiu cu vai, în 10 minute la locul faptei. Iar Codruț e probabil pitit pentru o vreme pe undeva prin oraș.

      Relatarea e pentru mine o poveste despre lipsa unei speranțe. Dacă multe persoane erau deja resemnate, eu credeam că voi recupera bicicleta, într-un fel sau altul.

      Lanțul care ne leagă să vedem soluții chiar și acolo unde nu pare a fi de fel vreo licărire, strâmge tot mai tare și mai prezent. În acest context, inovația este ca și exilată.

      Pe alocuri mai vezi o excepție care să confirme regula. Teatru Auăleu cu ”Ferma Animalelor” au fost duminică o palmă de trezire pentru cei care sunt tot mai sufocați de lanțul de hoți de vise și speranță ai societății.

2 Replies to “Despre hoți”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *