Noaptea albastră

Şi onorând reputaţia de român vizitator, am luat parte la Noaptea Muzeelor, vizitând unul din muzeele acestui oraş boem. Familiar cu sălile de expoziţie, dar o şansă de a ocoli cafenelele şi a folosi insomniile într-un mod benefic. Sala ştiinţelor naturale conţine noi exponate, ce ar ţine mai mult de istorie decât de natură (elemente de arhitectură (ilustraţii), mobilier de epocă). Secţia de istorie (şi cea de la etaj) este impresionantă şi captivantă.

 

De obicei sunt profund atras de exponate şi mă afund în detaliile acestora, uitând de timp, mai ales că geamurile sunt rare (şi inteligent ascunse) iar ziua sau noaptea nu este atât de prezentă. Totul este frumos (şi prăfuit) până când sunt rugat să ies afară. “Nici măcar nu ajunsesem la jumătate.” Noaptea albă se încheie la prima oră a următoarei zile, respectiv 01:00. Nicio problemă, revin mâine. Dar ceilalţi, ei vor reveni în acest „club select”?